23 decembrie 2024

Belșug. Bacovia. BacFest. Bacău

Dezmorțindu-se din starea de vacanță lumea iubitoare de cultură a Bacăului încearcă să-și regăsească reflexele normale. După o serie de evenimente colorate bacovian, BacFest – Festivalul Național ”George Bacovia” a poposit, duminică, 18 septembrie, chiar în curtea lui, a lui Iorgu.
Cuminți, disciplinați, emoționați, ne-am ocupat locurile, ce păreau insuficiente, în curtea emblematicului poet bacauan și am așteptat. Am așteptat o lansare de carte puțin atipică, plină de suspans și de emoții. În acest public participant se găseau mai ales persoane cu apetență culturală, fără a conta vârsta și experiența literară.



Cartea despre care încerc să vorbesc se numește „Iorgu” și este înveșmântată în visuri violet, ce poartă o ilustrație semnificativă: palmele care acoperă ochii spre a evita “târgul sălbatec, sever”. Pentru prima oară în calitate de romancier, domnul Adrian Jicu ne vorbește despre viața unui “om viu”.
Istoricii literari Bogdan Crețu și Alex Goldiș, prezentatorii evenimentului, ne evidențiază dragostea poetului pentru oameni și modul în care îi “privea cu interes prin geam”.

Curioși, aflăm că una dintre liniile de conținut ale cărții cuprinde o minuțioasă întoarcere în timpul istoric al celui care va avea să devină poetul Bacovia. Romanul “Iorgu” este mai mult decât o reconstituire a vieții poetului, este o aducere în prezent a versurilor care au suferit de prea puțină înțelegere.

Răsfoind entuziast cartea, în timp ce autorul oferea autografe, încerc să transpun unele fapte și întâmplări în zilele de astăzi.
Iorgu (căci așa i se spunea, în familie, copilului George) “începu să se aventureze către dughenele din vecini sau pe străzile dinspre centru, unde mergea pentru a asculta valsurile muzicei lui Iacobschitz din Grădina Publică și, când avea cu ce, să-și cumpere bragă și siropuri de vișine ori de mere” … si noi, generația de astăzi, iubim concertele (gusturile muzicale nu le discutam aici) și sucurile din fructe, așa că această carte îl aduce pe ”Iorgu” mai aproape de cititorii săi de toate vârstele.
Astfel am înteles că acest roman este o carte deosebită, scrisă cu pasiune, chiar cu patimă, dar foarte obiectivă și concret documentată.
Înaltul cenușiu al cerului a fost împresurat de felicitările și aplauzele celor prezenți, unanimi cu una dintre convingerile mele: literatura se naște din întâmplările vieții, din forța transfomărilor și din experiențele însușite.

Tudor Pascu Mihail (clasa a VI-a), membru al Cercului de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Prof.coord. Laura Huiban



spot_img
Ce condiții trebuie să îndeplinească articolul
- Advertisement -
spot_img