La orizontul omenirii de astăzi sunt multe speritori. Se vorbește ba de război, ba de o nouă și cruntă criză economică, ba de efecte grave ale marii migrații dinspre Orientul Mijlociu etc. Între toate o sperietoare mai aparte se uită, se pare, și spre noi: dobânzile negative la depozitele bancare. Banca Centrala Europeana a decis sa reduca dobânda de politica monetara la zero, un nivel minim istoric, de la 0,05% anterior.
Cine a apucat primii ani ai deceniului ’90 își amintește ușor în ce buestru au trăit cei cu niscaiva bănuți în bănci. Dobânzi de peste sută la sută făceau viața frumoasă, in delir. Aruncam cu banii precum, în desenele animate, cățelul Pluto cu oasele din mormanul pe care îl visa.
Au urmat marile tunuri ale unor bancheri, falimentul a vreo trei bănci lansate cu mare pompă, apoi așezarea economiei – cum auzeam peste tot – în cadre normale din punct de vedere financiar-bancar. Adică pe dobânzi mai mici la depozite, dar și la credite. Pentru că, nu-i așa, dacă se iau credite se fac investiții, se creează locuri de muncă, lumea are lefuri mai mari și trai mai bun. Priveam cu jind la dobânzile de numai câteva procente în băncile occidentale, la creditele în euro sau în dolari. Da, am zis, ăsta e țelul!
Si a fost până când, tot din Occident, a venit (sau revenit) moda dobânzilor negative la economiile din bănci. Acum mai puțin de un an și jumătate, o bancă nemțească a fost declarată ca prima din Europa cu astfel de ofertă, Deutske Skatbank. Mai întâi s-a început cu dobânzi negative oferite de băncile naționale celor comerciale, pentru banii aduși de ele în depozite. Acum se vorbește și de economiile populației.
Cu alte cuvinte, dacă ții banii în bancă trebuie să plătești ceva. Nu doar comisioanele care și până acum te-au făcut, în unele cazuri, să depui o sumă și să rămâi cu mai puțin după un timp, din cauza comisioanelor. Nu, din start se ia un procent sau numai jumătate de procent din sumă pentru că ai bani acolo.
De mai multă vreme ținem în bănci bani pe dobânzi care au ajuns și la 0,1 – 0,6% pentru depozitele pe o lună sau trei luni. Si întrebarea este cât va mai dura pâna când și România să experimenteze scenariul unor dobânzi negative.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
