Judecata de pe urmă
Când se dă semnalul începerii probelor pentru examenul naţional de bacalaureat, întreaga atenţie este îndreptată spre ciclul liceal în ansamblu, iar uneori şi spre clasa finală, care ar fi trebuit – la o analiză grăbită – să suporte toate consecinţele prestaţiei candidaţilor. Aproape mereu am fost atenţionaţi să încetăm cu practica învinovăţirii ciclului de învăţământ anterior pentru nereuşita învăţăceilor, încât nu îndrăznim să privim în urmă, de teama de a nu fi sancţionaţi de observatorii din sistem. Consecinţa este dezavantajoasă pentru toată lumea, iar posibilitatea de a ameliora situaţia este nulă: candidatul şi-a încheiat parcursul de pregătire liceală, iar dascălii sau cei obligaţi să monitorizeze desfăşurarea evaluărilor par lipsiţi de obiectul studiului.
Cum arată un bilet de la proba orală
Cel postat şi comentat pe internet în 2024 are o structură familiară candidaţilor şi se deschide cu următoarea cerinţă: „Citește textul cu voce tare”. Pentru că e foarte posibil să fi uitat recomandarea profesorului de la clasă de a-l parcurge în gând de două ori (o dată pentru „defrişarea” întregului şi apoi pentru pătrunderea mesajului acestuia, în vederea alegerii tonurilor potrivite pentru lectura publică), considerăm că enunţul ar trebui să fie mai explicit: „Citește în gând şi apoi cu voce tare textul”. Modelul publicat reproduce un fragment din jurnalul lui Mihail Sebastian (scriitor interbelic), constituindu-se într-un îndemn implicit către adolescenţi de a face însemnări zilnice. Volumul de cuvinte (335), însumând suficiente semne (1537 fără spaţii; 1876 cu spaţii), este unul moderat, asigurând conturarea deplină a unui mesaj şi a unei subspecii literare.
Pachetul de cerinţe-itemi
Cele transformate în punctaj arată astfel: „Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenții)?” etc. După cum se vede, lectura cu voce tare a textului nu este evaluată, cu toate că acest exerciţiu public este primul semn al înţelegerii de către candidat a celor citite. O spune profesoara care prezintă algoritmul abordării subiectului: „Pentru a demonstra înțelegerea textului, un utilizator experimentat trebuie să fie capabil să citească textul corect, conștient, cursiv și expresiv”. Categoriile de utilizatori anterioare sunt mediu şi avansat.
Sună cunoscut
Deschidem un îndrumar de acum 50 de ani: „Metodica predării limbii române – clasele I-IV. Manual pentru liceele pedagogice”, de Ion Berca şi Maria-Eliza Ionescu-Miciora (Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1974), la capitolul „Calităţile citirii şi mijloacele formării lor” (pp. 84-94). Sunt enumerate şi explicate cele patru atribute ale lecturii, care garantează înţelegerea deplină a mesajului şi comunicarea persuasivă a acestei realităţi: se începe cu citirea corectă (calitate totalizatoare), se continuă cu cea curentă sau cursivă (pentru însumarea unităţilor constitutive: litera, silaba, cuvântul, sintagma/enunţul) şi se combină cu citirea conştientă, urmată de cea expresivă. Aşadar, pregătirea pentru bacalaureat începe în ciclul primar…
