- Varietăţi grafice (continuare)
– italiană: Backo, Backou (1530), Bacho, Bachu (1588), Baco, Bacu (1588), Bachau (1599), Bachon (1599), Bacao (ante 1600), Bacono (1600), Bacovia (1600), Baccove (1604), Bachone (1604), Baccon (1606), Bacone (1606, 1608), Baccia (1607), Bachovia (1614), Baccovia (1615), Boscouio (1631), Bacau (1632), Baccau (1644), Bakovia (1645), Bakouia (1647), Buchovia (1650), Bokovia (1654), Baccouia (1659), Bakou (1660), Bascovia (1672), Baca (1677), Bacchovia (1681), Baka (1682), Baccova (1688), Baccove (1604), Bacheů (1694; it. muntenească), Bakow (1741), Bacou (1762), Baccov (1763), Baccow (post 1773), Bacove (cca 1777), Bacovo, Bakò (1788), Bakovv (1789), Baccovo (1794), Baccò (1800), Backow (1811), Baccou (1814), Baccoo (1816), Bachow (1817), Bacov (1833), Bakéo (1842);
– franceză: Baccovia (1631), Bacchow (cca 1711), Bacon (1772), Backov (1775), Bacoff (1784), Bakeu (1788), Bakau (1796), Bacou, Bakou (1798), Bakow (1811), Bakovi (1812), Bakaw (1816), Bakov (1822), Bacoui (1828), Bacao, Bakéo (1829), Bacow (cca 1829), Bakcou (1834), Backéau (1835), Bako (1849);
– greacă: 5 variante (în lucrări datate 1765, 1813, 1819, 1822, 1823), în alfabet grecesc, cu echivalentul fonetic aproximativ [bacovi].
- Compuse
b.1. Târgul Bacăului
– în limba latină: Civitas Bacensen[sis] (1607);
b.2. Târguşorul Bacăului
– în limba germană: Flekchen Pakof (1718).
- Derivate („a(l) Bacăului”; patrionim: „băcăuan”), în limbile:
– latină: bacchoviensis, bacchowiensis (1439), baccoviensis (1439; semnalat în 46 de lucrări), bakoviensis (1594; semnalat în 25 de lucrări), bacowiensis (1601), bacoviensis (1603; semnalat în 22 de lucrări), bachovensis, bachoviensis, bakovensis (1603), bacchien[sis], bacconiense, bacien[sis] (1607), backoviensis (1624), bacohoviensis (1627), braccoviensis (1639), baccouiensis (1640), bacoviens (1653), baccoiensis (1724), bacovensis (1823);
– polonă: bakowski (1601);
– italiană: bachoviense (1603), bacconiense (1606), baccoviense (1607), bacoviense (post 1677);
– germană: backover, backovische, backowische, bakovische (1782), baccover (1784), baccoer (1785), bacower, bakower (1786), bakauer (1787), bakeuer (1788), bacouer (1811), bacauer, bacoer (1815), bacuuer (1817), bacoviensis (1822), bakaoer (1831);
– rusă: bakovskij (1794), bakeuskij (1849).
O minimă concluzie
Numele Bacău pare a fi suficient de frecvent întâlnit în documentele redactate în limbi străine pentru a considera că aşezarea sa la întretăierea drumurilor comerciale i-a favorizat o anumită popularitate (scrisă) încă din secolul al XV-lea. Tabloul ocurenţelor pe care l-am imaginat noi aici poate provoca variate interpretări (desigur, având la dispoziţie şi titlurile lucrărilor din care au fost excerptate).
Post-scriptum
Mulţumim dlui prof. univ. dr. Mircea Ciubotaru, de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, pentru sprijinul acordat.
