Bacăul de ieri... și de astăzi. CET și energia combustibililor fosili

Dezvoltarea accelerată a industriei, începînd cu anii 1950, a generat implicit o cerere tot mai mare de energie electrică și termică. Prima investiție de anvergură din județul Bacău, a fost făcută în termocentrala de la Comănești, în 1954. Avea o putere instalată de 24 MW. A urmat, în 1956, centrala electrică de termoficare de la Borzești, care ajunsese în 1969, la 635 MW.

Alegerea politică de a amplasa la noi Combinatul de Îngrășăminte Chimice a inclus fosta Regiune Bacău pe harta chimiei românești. Să nu uităm de Săvinești, Roznov, Platforma Petrochimică de la Onești. CET Bacău a apărut ca o necesitate, în sudul orașului. Principala sursă de alimentare dar și de poluare a fost cărbunele. Adus cu vagoane construite special, în mare parte din minele de la Comănești. S-a creat o infrastructură complexă.

Dar au apărut și probleme destule, datorită puterii calorice scăzute a combustibilului. Raționalizarea curentului și a agentului termic a devenit ceva obișnuit pentru cetățeni, până în 1990.

Apariția centralelor de apartament pe gaz, numărul mare de debranșări, a adus noua societate în prag de faliment. S-a renunțat la cărbune folosinduse tehnologia modernă de cogenerare. În 2020, Thermoenergy Bacău a pus în funcțiune turbina de cogenerare în ciclu combinat gaz și abur, care stătea nefolosită din 2013. Ea produce acum atât agent termic pentru oraș cât și energie electrică pentru sistemul național. Agregatul produce 10,95 MW pe partea de energie electrică și 14 MW pe partea de energie termică. Aplicarea taxei de cogenerare, prinsă în facturile de energie electrică și termică ale consumatorilor casnici, va fi în continuare percepută.

Agenția Internațională a Energiei avertizează că, pe plan global, datorită cererii crescute de electricitate, în special în Asia, datorită pandemiei, utilizarea combustibililor fosili înregistrează un vârf istoric la necesarul de cărbune. Fapt ce va duce la un nivel record de emisii de carbon în 2022.