România a instituit ziua de 2 Mai ca Zi Națională a Tineretului, prin lege, abia în anul 2004, după ce în perioada comunistă aceasta fusese singura zi de sărbătoare legală pentru tineret. Conform actului normativ, toate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale ce au atribuţii în domeniul educaţiei, culturii, sportului, cercetării, turismului, protecţiei mediului, sănătăţii şi finanţelor au obligaţia să susţină financiar şi organizatoric respectivul eveniment.
Dacă este să căutăm în istoricul Zilei de 2 Mai, informațiile sunt destul de limitate. Poate tocmai de aceea, lipsa activităților a făcut ca băcăuanii să nu mai dea importanță acestei zile. Puțini dintre cei care mai cunosc semnificația zilei de 2 Mai comprimă toate activitățile în minivacanța de 1 Mai.
După această dată, majoritatea băcăuanilor își reia rutina zilnică, fără a mai da importanță acestui eveniment. Ieri, pe 1 Mai, am luat orașul la pas, încercând să-i surprind energia matinală, iar apoi, și pe cea de prânz. Am parcurs partea de nord într-o liniște aproape mormântală. Apoape că nu mi-a venit să cred! Într-o zi de marți, ce-i drept liberă pentru mare parte dintre locuitorii acestui oraș, starea de letargie mi s-a părut atipică. Puținii oameni pe care i-am întâlnit erau trecuți demult de prima tinerețe. Cei pe care i-am intervievat și-au amintit mai curând de Ziua Muncii, decât de Ziua Tineretului.
„Munceam mult în acele vremuri, iar atunci când prindeam o zi liberă mergeam sigur la o terasă sau ne adunam cu rudele la un grătar. Cu greu găseai loc pe malul Bistriței, undeva la umbră, în Gherăiești, acolo unde era locul nostru de întâlnire! În restul timpului munceam non-stop!”, mi-a declarat Mariana Petreanu.
Pe Valer Corlade l-am surprins pe când curăța cu o perie de sârmă rugina de pe poarta casei.
„Pe vremea mea nu știam de Ziua Tineretului! Când eram tânăr îmi doream să fug din România! Ascultam pe ascuns Europa Liberă și îndemnurile realizatorului unei emisiuni m-au făcut să îmi doresc mai multe pentru mine și familia mea. Atunci nu am putut pleca, iar acum ai libertatea de a te duce oriunde vrei! Și la ce bun!?! Am rămas o țară fără tineri! Majoritatea a plecat să-și facă viața în alte țări. Cine să mai petreacă de Ziua Tineretului?”, mi-a spus amar Valer Corlade.
Tinerețea petrece cu prietenii
Continuându-mi drumul spre zona centrală a orașului am ajuns în Parcul Catedralei, o zonă semipustie. O bătrână singură stătea pe o bancă și se încălzea sub razele blânde ale soarelui, trei bărbați tatuați și cu cicatrici la vedere păreau că pun la cale o întâlnire, iar o mămică își plimba copilul adormit cu un cărucior. Pe când mă gândeam că nici de această dată nu voi avea interlocutori, iată că m-am intersectat cu un grup de cinci tinere: Ioana, Emilia, Diana, Andreea și Ana. Nu știau că pe 2 Mai este Ziua Tineretului.
„Facem parte din grupuri diferite de prieteni, dar tot ne reunim o dată pe săptămână. Acum mergem spre Oratoriul Don Bosco la o întâlnire cu părintele Andrei Laslău. Facem voluntariat acolo și pregătim o serie de activități pentru tineri, fără să marcăm în mod deosebit Ziua Tineretului.”
Ioana
„Nici nu știam că pe 2 Mai este Ziua Tineretului! Chiar dacă am fi știut din vreme despre această zi, tot cu prietenii mei mi-aș fi petrecut timpul. Oricum nu suntem genul de fete care să stea în casă. Ne place să socializăm!”
Ana
Ce ar fi vrut băcăuanii pentru 2 Mai?
Drumul mi s-a intersectat apoi cu Bogdan. Era cu fetele lui în parc. Între două tururi cu bicicleta, fetele hrăneau porumbeii cu biscuiți. Pe chipul lor angelic se citea fericirea. Păsările domesticite de obișnuiții parcului, aproape că îți mâncau din palmă. M-am întors spre Bogdan, care, la auzul întrebării mele legate de Ziua Tineretului a făcut o grimasă. „Care Zi a Tineretului? Da’ se mai face ceva în orașul acesta pentru tineri? Am deținut timp de un an titlul de Capitală a Tineretului din România. Ce evenimente notabile au fost pentru tineri, că eu nu le-am trăit? De Ziua Tineretului mi-ar fi plăcut să merg la un concert și să joc baschet. Unde să faci mișcare în Bacău dacă toate terenurile de sport sunt ferecate cu lacăt?”, m-a întreabat mâhnit Bogdan.
Aceeași nemulțumire legată de lipsa evenimentelor am întâlnit-o și la Iulian. „Bacăul a ajuns un oraș trist! Acum mai bine de 10 ani m-am mutat în Bacău, iar orașul arăta mult mai bine decât se prezintă acum. După părerea mea este un oraș lipsit de evenimente culturale dedicate tinerilor. Parcurile ar putea fi mai animate, concertele ar trebui să adune lumea la distracție, Insula de Agrement ar fi trebuit deja să duduie de mulțime! Ce ne mai rămâne de făcut în orașul acesta? Să ne strângem toți în Gherăiești unde nu mai poți respira aer curat din cauza grataragiilor!?!”, mi-a spus sec și Iulian. Până la urmă, ce mai sărbătorim de 2 Mai?
Ramona Ionescu
Explicație foto: Ioana, Emilia, Diana, Andreea și Ana nu au auzit de Ziua Tineretului / foto: R.I.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.