Șefii deconcentratelor au analizat, ieri, în cadrul Colegiului Prefectural, situația absorbției fondurilor UE pe agricultură. Concluzia dezbaterii a fost că, în ciuda eforturilor făcute de Oficiul de Plăți, Oficiul de Consultanță și Direcția Agricolă, județul Bacău nu stă mulțumitor în privința numărului de proiecte.
Prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), fermierii băcăuani pot obține finanțare pentru modernizarea exploatațiilor, dezvoltarea de microîntreprinderi, asocierea în grupuri sau pentru fermele de semi-subzistență. Dacă pentru ultimele au fost aprobate 157 de proiecte, în schimb, pe măsura 121 – Modernizarea exploatațiilor – vor fi finanțate 20 de proiecte, iar pe 123, numai 9. Măsura 142 – Constituirea grupurilor de producători, care ar funcționa pe modelul cooperatist, nu a avut nicio solicitare în județul Bacău. „Ne plângem că supermarketurile sunt pline de produse străine, dar nu suntem în stare să ne asociem”, a intervenit prefectul Claudiu Bălan, extrem de nemulțumit că specialiștii nu fac mai mult pentru încurajarea constituirii grupurilor. Deși pot obține 100.000 de euro în primul an și încă 290.000 de euro în următorii 4 ani, agricultorii băcăuani nu sunt interesați de asociere. Unul dintre motive este faptul că asta i-ar obliga „să vândă marfa cu acte”, a explicat ing. Ghiță Burlui, adjunctul DGADR, dar refuzul, a adăugat prefectul, mai înseamnă ceva: „că acolo se utilizează persoane care muncesc fără documente”.
Tinerii nu sunt ajutați de bănci
Există și alte cauze: sunt obligați să asigure cantitatea contractată, o bună calitate și o anumită ritmicitate a livrării. Puține proiecte sunt și pe măsura 112, destinată instalării tinerilor fermieri. În prima sesiune, județul Bacău a avut un singur proiect, care riscă să piardă finanțarea deoarece tânărul nu poate obține un credit pentru achiziția de utilaje, iar în a doua, sunt 18 proiecte. „Principala cauză pentru care fermierii băcăuani nu se înghesuie să depună proiecte e asigurarea cofinanțării, apoi metodologia greoaie folosită de bănci și refuzul acestora de a lua ca garanție imobile din mediul rural”, arată Codrina Pascaru, director adjunct al OJPDRP. Pentru a obține cei 25.000 de euro, proiectul nu e suficient, tinerilor cerându-li-se să aibă studii medii și un curs în domeniu – adică despre melci, căpșune sau albine – cu durata de trei luni sau studii superioare de specialitate. Luate la un loc, condițiile impuse de finanțator sunt destul de dificil de îndeplinit, de aici și interesul scăzut al tinerilor pentru acest tip de afacere.
