În 13 ianuarie 1879, în comuna Buhoci din județul Bacău, se năștea unul dintre cei mai de seamă zoologi și cercetători români, Ioan Borcea. Viața sa a fost dedicată studiului și înțelegerii lumii naturale, lăsând în urma sa o moștenire impresionantă în domeniul zoologiei.
După absolvirea Liceului Internat „C. Negruzzi” din Iași în 1897, Borcea și-a continuat studiile la Facultatea de Științe, Secția de Științe Naturale a Universității din Iași, absolvind-o în 1900. Devenind asistent la Catedra de Morfologie Animală, a devenit un cercetător prolific și respectat în domeniu.
În 1901, Ioan Borcea a devenit bursier al Fondului „V. Adamachi”, având oportunitatea să își continue studiile în Franța. În 1903, obține licența la Universitatea Sorbona, Facultatea de Științele Naturii din Paris, iar doi ani mai târziu își susține doctoratul la aceeași instituție.
Experiența sa academică și profesională a inclus specializări în diverse stațiuni biologice marine din Franța și Italia, contribuind la dezvoltarea cunoașterii faunei marine.
Între anii 1909 și 1936, Ioan Borcea a fost profesor de zoologie descriptivă la Facultatea de Științe a Universității din Iași, devenind decan al acestei facultăți. În perioada 1919-1920, a ocupat și funcția de ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice.
De-a lungul carierei sale, Borcea a fost director al Muzeului de Istorie Naturală din Iași (1912-1936), redactor principal al revistelor ”Annales Scientifiques de l’Université” și al Revistei științifice ”V. Adamachi” din Iași. Alături de Grigore Antipa, a pus bazele hidrobiologiei în țara noastră și a contribuit semnificativ la dezvoltarea școlii românești de oceanologie.
Unul dintre cele mai semnificative proiecte ale sale a fost fondarea Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea în 1926, care astăzi îi poartă numele – Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea”. Aceasta a devenit una dintre cele mai active și dezvoltate stațiuni de la Marea Neagră, servind ca școală pentru biologia românească.
Ioan Borcea a publicat peste 100 de lucrări științifice în domenii precum entomologia teoretică și aplicată, oceanologia, muzeologia și fauna Mării Negre. Prin meritele sale, a fost ales membru fondator al Academiei de Științe din România, membru de onoare al Societății Franceze de Zoologie și membru corespondent al Muzeului de Istorie Naturală din Paris și New York.
La 5 iunie 1919, Ioan Borcea a devenit membru corespondent al Academiei Române. A încetat din viață la 30 iulie 1936, la Agigea, lăsând în urma sa o amprentă durabilă asupra cercetării științifice în domeniul zoologiei și ecologiei marine în România.
