Interviu cu ing. SILVIU STRASSER, director al I.J.S.F. Bacău
— Ce ne puteți spune despre legumicultura județului Bacău în cincinalul trecut?
— În cincinalul trecut, greu se putea vorbi despre o legumicultură modernă și intensivă în județul nostru, în adevăratul sens al cuvântului. Încă în 1974, pentru aprovizionarea populației din județ, am fost nevoiți să aducem din Teleorman, Ilfov, Buzău, Brăila și Dolj circa 3.000 de tone de legume — tomate, castraveți, ardei, vinete, varză timpurie, salată, verdețuri și trufandale, din Dîmbovița, Tulcea și Teleorman, 1.300 de tone de cartofi timpurii din Neamț și Suceava. Nu dispuneam de solarii, existau doar două hectare de seră ale Asociației Economice Intercooperatiste din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Legumele de câmp erau cultivate pe 2.000 de hectare în 65 de cooperative agricole și pe 150 de hectare în întreprinderile agricole de stat. Produceam în medie doar 12-14 tone de legume pe hectar. Nu aveam surplus pentru export în alte județe.
— Cum se prezintă legumicultura în cincinalul actual?
— Legumicultura a făcut, fără nicio exagerare, un salt extraordinar. Putem spune că în actualul cincinal, Bacăul s-a înscris ca un nou județ legumicol pe harta țării. Pentru a evita orice impresie de laudă goală, să lăsăm faptele și cifrele să vorbească. În prezent, aducem în mod redus doar trufandale din alte județe cu climă favorabilă. În schimb, am devenit exportatori, furnizând în București și în alte județe — Suceava, Covasna, Brașov, Cluj și Maramureș — cantități semnificative de rădăcinoase, ceapă, ardei, tomate, varză, cartofi și altele. În cooperativele agricole Tamaș, Faraoani, Tîrgu Trotuș, Prăjești, Nicolae Bălcescu, Pincești, Buhoci, Valea Seacă, Hemeiuși, Răcăciuni, Berești-Tazlău și Mărgineni avem construite 37 de hectare de solarii. La acestea se adaugă 5 hectare de solarii calde amenajate în cadrul fermei noastre proprii de producție a răsadurilor, sub conducerea expertă a inginerului horticol Gheorghe Martin. În 1977 și 1978, ferma a depășit planul cu peste două milioane de răsaduri de cea mai bună calitate. Pentru prima dată în 1978, am asigurat întreaga cantitate de răsaduri necesare culturilor nutritive din solarii. Ferma noastră a furnizat răsaduri de cea mai bună calitate și în alte județe, cum ar fi Vrancea și Iași. Cele cinci solarii calde ale fermei furnizează în tot timpul anului cantități semnificative de salată, ceapă verde, ridichi, verdețuri, castraveți, ardei și tomate în municipiile Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Aceste cantități vor crește considerabil odată ce vor intra în funcțiune cele 11 hectare de sere legumicole la Comănești și cele 21 de hectare de sere legumicole în municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Scheletul metalic al serelor a fost deja montat, iar multe hectare au fost deja plantate cu legume. În ceea ce privește culturile legumicole de câmp, dacă în cincinalul trecut, pe 2.000 de hectare și în 65 de cooperative realizam 12.000-14.000 de tone diverse de legume, în prezent, doar pe 1.700 de hectare și în 17 cooperative agricole realizăm anual între 25.000 și 27.000 de tone. În trecut, o cooperativă cultiva legume pe 25-30 de hectare, în timp ce astăzi o fermă legumicolă are peste 100 de hectare. Fermele mari, cum ar fi cele din Tamaș, Letea Veche, Negri și Faraoani, se întind pe suprafețe între 140 și 150 de hectare. Întreaga suprafață destinată legumiculturii este irigată și este propice pentru mecanizare. Dispunem de tractoare specializate și echipamente pentru mecanizarea lucrărilor în legumicultură. Avem asigurate erbicide pentru întreaga suprafață cultivată cu legume. Continuăm să depunem eforturi pentru creșterea gradului de mecanizare, reducerea costurilor de producție și sporirea eficienței economice în activitățile de plantare, prășit, combatere a bolilor și dăunătorilor, precum și în recoltare. În paralel cu noile amenajări pentru irigat, accentuăm eforturile pentru concentrarea și specializarea producției, urmărind să dezvoltăm 6-7 mari perimetre legumicole.
— Ce ne mai puteți spune despre cultura cartofului, care a cunoscut și ea o mare extindere în județul dumneavoastră?
— În 1977, județele Bacău și Neamț au obținut unele dintre cele mai bune rezultate la cultura cartofului, fapt pentru care în vara lui 1978 a avut loc simpozionul republican „Ziua verde a cartofului” în aceste două județe. Cu acest prilej, au fost prezentate culturile de cartof de la cooperativele agricole Itești, Nicolae Bălcescu, Berești-Bistrița, Hemeiuși și altele, precum și culturile Stațiunii de Cercetări Legumicole Bacău. Am dezvoltat producția de cartofi de sămânță în condiții controlate și în unități specializate precum Itești, Berești-Bistrița, Filipești și Dămienești. Am respectat programul de înnoire a semințelor, am concentrat și specializat producția de la 50 la doar 15 unități, am amplasat culturile pe terenuri adecvate — soluri fertile cu textură ușoară și mijlocie, mecanizabile, ferite de inundații și băltiri — și am realizat o zonare rațională a soiurilor, promovând doar soiurile care se adaptează cel mai bine în județ: Ostava, Muncel, Desiree, Colina, Elia și Ora.
Dan TRIFU
Almanahul Satelor, 1979
