Criza invatamantului, invatamantul crizei (II)
Bacalaureatul romanesc este inca o farsa, un fel de parodie la „hai sa dam mana cu mana…” Haideti sa dantuim pe aceeasi melodie, in aceeasi hora, desi unii suntem balerini profesionisti, in vreme ce altii dam cu stangul in dreptul, calcam partenerul pe conduri. Dar toti dorim sa fim aplaudati la fel. De la mama-natura, nu suntem identici. Eu il invidiez pe un violonist analfabet care este un vrajitor al armoniilor, pe un apas care, desi n-a auzit de scoala, stie toate secretele junglei. Exista asemenea oameni care sunt mai buni, in domeniul lor, decat suntem noi in specializarile obtinute prin scolire. Din acest motiv ii admir. De ce nu le oferim, prin bacalaureat, si copiilor nostri, posibilitatea de a-si valorifica aptitudinile pe care le au? De ce-l oblig pe cel care este talentat in domeniul tehnic sa sustina aceleasi probe precum olimpicul indragostit de lumea zonei teoreticului? Asta n-am sa pricep niciodata. Universitarul Liviu Antonesei imi ingaduie sa reproduc aici marturisirea sa despre bacalaureatul francez. „Reforma a introdus modificari esentiale in toate directiile, cum ar fi extinderea educatiei obligatorii pana la nivelul liceului, pe doua filiere de studiu, una lunga, cealalta scurta, scolaritate ce se incheie cu 12 (douasprezece!) tipuri de bacalaureat national – trei forme de «bacalaureat general», pentru varianta lunga a liceului, respectiv in «litere-arte», «stiinte» si «socio-economic» si noua forme de «bacalaureat profesional», pentru cele noua tipuri de licee profesionale. Precizez ca bac-ul general, in toate cele trei forme, este precedat la sfarsitul penultimului an de liceu de «bacul de franceza», ultimul an fiind numit in continuare «clasa de retorica». Cele doua elemente de mai sus pot explica de ce ultimul absolvent de liceu general francez redacteaza perfect o scrisoare sau o solicitare si poate discuta perfect in limba materna! Mai precizez ca, la toate cele trei forme de «bac general», se sustine examen la aceleasi 7 (sapte!) discipline selectate din ariile stiintifica, artistica si socio-umana, ceea ce difera fiind ponderea acordata respectivelor discipline in evaluarea finala. Ca sa fiu mai clar, toti absolventii de liceu general sustin examen la matematica sau muzica, doar ca elevii care sustin bacalaureatul stiintific, vor primi ponderi diferite, fata de cei de la bac-ul artistic sau socio-economic. Astfel, «stiintificii» vor avea ponderea 7 la matematica si 1 la muzica, pe cand «artisticii» vor avea ponderea inversa intre respectivele discipline, iar «socio-umanii» vor avea o pondere medie la matematica si una mai redusa la muzica. insa, in cazul lor, economia politica sau sociologia vor primi ponderea 7. Cele noua forme ale bacalaureatului profesional cuprind probe din cultura profesionala si din cea de specialitate. Bac-ul profesional iti acorda acces pe filiera, deci spre universitatile de profil. Daca ai facut liceu de chimie si ai sustinut bacul de chimie, vei merge, daca doresti sa urmezi studii superioare, la o facultate de profil. La fel, daca ai studiat la un liceu agricol sau la unul de informatica. In schimb, cu bac-ul general, poti merge la orice fel de institutie de educatie superioara. Si chiar e un bac pe care sistemul universitar se poate baza ca mijloc de selectie a candidatilor! De altfel, sistemul nu este complet inchis. Poate un elev si-a ales eronat tipul de studii la inceputul liceului. El poate trece de la un liceu profesional la altul, sustinand examene de diferenta si chiar de la un liceu profesional la unul general. in ultimul caz insa, aproape sigur va avea nevoie de prelungirea studiilor, de un an de «ratrapaj».
Seamana bacul bastinas cu asa ceva? Seamana macar reteaua de licee? Mie mi se pare ca nu. Si atunci de ce ne miram de rezultate? Si, mai ales, cum naiba inca folosim «bacalaureatul national» romanesc drept mijloc de admitere in universitati, in loc sa introducem un examen serios de admitere? Si asta fara sa ne intereseze daca intr-un an au luat bacul 70% din absolventi si intr-altul mai putin de 45%! Altfel, pe langa puzderie de liceeni analfabeti, vom scoate si legiuni de absolventi de facultate aidoma”.
Multumindu-i cuceritorului Liviu Antonesei, promitem ca vom reveni cu problematica acestor „legiuni”, intr-un viitor articol.
Ion Fercu
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
