Bacalaureatul. Anchiloze și speranțe

În lume, examenul de bacalaureat este privit cu mare responsabilitate. Probabil că bacalaureatul german este unul dintre cele mai riguroase. De regulă, mai puțin de jumătate dintre cei înscriși la acest examen obțin diploma. Iar presa și comunitatea nu așteaptă acest examen pentru a consemna o nouă dramă. În fiecare an de studiu, elevii germani susțin examene parţiale. Cei care nu promovează la aceste examene pot fi obligaţi să treacă la un profil educativ cu standarde mai puțin pretențioase sau de la un profil teoretic la unul profesional. La finalul studiilor, elevii din această țară susţin bacalaureatul diferenţiat. Nu orice tânăr poate urma o universitate. Pentru aceasta este necesară diploma generală de bacalaureat însoțită de un portofoliu personal în care sunt descrise toate activităţile.
În Japonia, fiecare colegiu are o medie minimă de admitere. Concurenţa este foarte mare. Doar 76% din absolvenţii de gimnaziu obțin admiterea în liceu. Studiile liceale sunt finalizate cu un examen foarte dificil. Probele de admitere în facultăți sunt denumite și „examinarea iadului”. În România, doar cine nu vrea nu urmează o facultate…
Franţa a adoptat modelul bacalaureatului diferenţiat, în funcţie de profilul studiat şi nivelul de competenţe. În Spania, bacalaureatul presupune și un program de studii de doi ani, de pregătire a elevilor pentru universitate. În acest timp, elevii așază accente speciale pe limba şi literatura spaniolă, filosofia şi educaţia civică, o limbă străină, istoria filosofiei, istoria Spaniei, ştiinţa lumii moderne şi educaţia fizică. Spaniolii obţin diploma de BAC numai dacă promovează la toate examenele din anul doi şi la examenul Prueba General de Bachillerato.
În Belgia, elevii nu susţin bacalaureatul. La sfârşitul şcolii primare susțin un examen, iar la 18 ani obţin certificate de studii secundare, care le oferă posibilitatea de a studia la universităţi, unde nu există examene de admitere. Totuşi, pentru că programul este foarte dificil, numai jumătate dintre aceştia obţin o diplomă de studii superioare. La fel ca şi belgienii, suedezii nu au examene de bacalaureat. Evaluarea se face în baza testelor pe care le au de-a lungul anilor.
La noi, anchilozat, bacalaureatul este un fel de cronică eternă a unei drame anunțate. Sunt zămislite varii clasamente, sunt puși la zid profesorii. În acest an, în 40 de licee promovabilitatea la bacalaureat a fost zero. Irațional, sistemul ar vrea minuni: să admiți în liceu elevi care nu știu să scrie, să citească, sunt străini de… secretele calculelor elementare și să-i pregătești în așa fel, în patru ani, pentru a deveni bacalaureați… De 30 de ani, guvernanții se comportă ca niște analfabeți funcționali periculoși. Eu le spun infractori educaționali. Nu vor să schimbe nimic (nici) în domeniul admiterii în licee și facultăți.
Bacalaureatul din acest an ne-a adus și o speranță: învățământul liceal particular. Liceele particulare erau percepute, în general, ca un refugiu comod pentru copiii unora dintre cei cu resurse financiare generoase. La cinci dintre aceste licee, promovabilitatea a fost de 100%. În București, acest procent a fost realizat doar de un singur liceu gestionat de stat (!) și de trei licee care funcționează în regim privat. Să sperăm că se vor ivi în peisaj și instituții universitare cu statut privat care vor cultiva doar excelența. De la guvernanți nu putem spera deocamdată așa ceva.
Ion Fercu