Gala Premiilor Revistei ATENEU, o publicaţie culturală, o stare de spirit
Ca la fiecare ediţie, acordarea premiilor Revistei ATENEU este precedată de un colocviu, la care sunt invitaţi scriitori, critici literari, jurnalişti, colaboratori ai revistei. Anul acesta, tema colocviului a fost „Ateneu 55 – o revistă, o stare de spirit”, având în vedere faptul că, în luna august a acestui an, s-au împlinit 55 de ani de la înfiinţarea seriei noi a revistei, „o încununare a unei lupte”, după cum a precizat în mai multe rânduri poetul Radu Cârneci. Istoria consemnează că autorul formidabilului volum „Cântarea cântărilor” a fost iniţiatorul demersurilor pe lângă oficialităţile vremii, locale şi centrale, sprijinit de un grup restrâns de scriitori băcăuani, fiind numit redactor şef al publicaţiei cultural-artistice, continuatoarea „Ateneului Cultural”, fondat, în 1924, de pedagogul Grigore Tabacaru şi poetul George Bacovia. În cei peste 50 de ani de apariţie neîntreruptă, Ateneul a devenit centru şi suport al tinerilor creatori băcăuani, romancieri, poeţi, critici literari, dar şi o tribună de manifestare a scriitorilor deja consacraţi, a celor care, chiar în anii grei ai comunismului, au îndrăznit şi au ştiut să facă presă culturală, au descoperit şi promovat tinere talente. Au avut idei şi proiecte interesante, unele de anvergură naţională, care au marcat definitiv viaţa spirituală a Bacăului.
Din anul 1984, Revista ATENEU a instituit Premiile anuale, care se acordă pentru creatorii de proză, poezie, dramaturgie, criticilor literari, directorilor de reviste şi edituri, cât şi altor oameni de cultură din alte domenii creative.
O revistă, o stare de spirit!
Bacovia nu mai este „singur…singur…singur”
La Colocviul „Ateneu 55 – o revistă, o stare de spirit”, care a avut loc, joi, 12 septembrie, ora 11.00, la Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza”, în cadrul BAC FEST, Festivalul Naţional „George Bacovia”, organizat de Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza”, sub egida Consiliului Judeţean Bacău, au fost invitaţi scriitorii Andreea Răsuceanu (Bucureşti), Constantin Călin, Ioan Enache, Cassian Maria Spiridon (Iaşi), Victor Mitocaru, Elena Bulai, Cornel Galben, Petre Isachi, Ioan Neacşu, Teodora Stanciu (Radio Trinitas), Alexandru Caragaţă (antopolog cultural – Florenţa), redactori ai revistei şi colaboratori prestigioşi, intelectuali de marcă ai oraşului, studenţi, elevi.
Gazdă a fost Adrian Jicu, director Festivalului Naţional „George Bacovia”, care a deschis oficial manifestările. În Sala Multimedia a fost amenajată o mică expoziţie cu manuscrisele bacoviene, aflate în patrimoniul Bibliotecii Judeţene, prezentate publicului de Iulia Lucaci, bibliotecar la Secţia de Patrimoniu, valori păstrate în condiţii speciale, fiind foarte rar scoase la lumina zilei.
Bucuria unor întâlniri admirabile
A urmat colocviul propriu-zis, moderat de Carmen Mihalache, director al Revistei ATENEU, care a amintit că Revista Ateneu a împlinit anul acesta 55 de ani de la apariţia primului număr al seriei noi, o revistă care a definit de-a lungul anilor viaţa culturală a Bacăului, apariţia ei număr de număr fiind o luptă continuă pentru păstrarea independenţei, pentru calitate şi conţinut, caracterizată mai ales prin dialogul permanent cu cititorii, cu oamenii de cultură.
A fost un colocviu de impresii, de amintiri, dar şi cu probleme de actualitate, privind soarta revistelor culturale, a rolului lor în promovarea culturii, în general şi a literaturii în special.
Scriitoarea Andreea Răsuceanu a punctat trei factori care influenţează astăzi starea revistelor culturale, a căror număr şi tiraje au cunoscut o dramatică reducere. În primul rând, a spus scriitoarea şi criticul literar, situaţia financiară şi difuzarea. A doua ar fi diminuare/lipsa criticii de întâmpinare, completând apoi cu trecerea multor reviste pe internet.
„Revista Ateneu este o excepţie. Eu citesc permanent revista, fiind una foarte bună, la care apreciez Disciplina redacţională, Ţinuta scriiturii şi Corectitudinea, calităţi rare astăzi în peisajul revuistic al zilei, când partizanatul a devenit foarte nociv. Cu toate că este greu, foarte greu să menţii pe linia de plutire o revistă, Ateneul, prin redactorii ei, prin istoria ei, reuşeşte, ceea ce este de apreciat”, a încheiat Andreea Răsuceanu.
O intervenţie clară şi concisă a avut Cassian Maria Spiridon, director al Revistei „Convorbiri literare”, Iaşi: „La noi, de la începuturi, cultura s-a format şi a evoluat în jurul unor reviste, fără o revistă de cultură, oraşul, judeţul, nu s-ar putea exprima şi identifica cultural. Este şi cazul Ateneului, care, în cei 55 de ani, a devenit şi este o Tribună a spiritualităţii locului, cu un loc bine definit în rândul revistelor din România. Cred că ar trebui să ne gândim ca, la Iaşi şi Bacău, să organizăm periodic o întâlnire/dezbatere cu toate revistele de cultură din Moldova. Este necesar, ar fi benefică în contextul actual economic şi politic din ţară”, a conchis directorul „Convorbirilor literare”.
La dezbateri au mai luat parte poetul George Calcan, cu frumoase amintiri din perioada lui de debut şi de întâlnire, tânăr fiind, cu redactorii Revistei Ateneu, Ovidiu Genaru („Naşul meu literar”) şi Sergiu Adam. Profesorii Grigore Codrescu şi Ioan Neacşu au rememorat rolul unor instituţii şcolare şi personalităţi locale în cultura băcăuană. O temă actuală este, au apreciat prof. Ioan Dănilă şi Teodora Stanciu, „marea suferinţă a limbii române”, vorbită şi scrisă, revistele de cultură fiind cele care, programatic, ar trebui să militeze pentru păstrarea şi promovarea acesteia în matricea originală, literară.
„Colocviile revistei Ateneu au deja o tradiție de câţiva ani buni, ele reprezentând nevoia de dialog, de contact viu cu cititorii noştri, cu publicul interesat de fenomenul cultural. Avem o altă temă de fiecare dată, invitaţi prestigioşi, parteneri de cursă lungă, pe care putem conta, astfel că, toate ediţiile de până acum au fost unele reuşite, atingându-şi scopul. Pentru că revista a sărbătorit de curând, în august mai precis, 55 de ani de apariţie neîntreruptă a seriei noi și al 600-lea număr, colocviul din acest însorit septembrie s-a numit „Ateneu 55 – o revistă, o stare de spirit”. Ne-am dorit să fim împreună, noi, redactorii actuali, cu cei din vechea gardă, cu fidelii noştri colaboratori, cu alţi confraţi, scriitori, gazetari, cu cititorii Ateneului, cu publicul tânăr, format din elevi și studenți, pentru a rememora câteva importante momente din istoria vie a revistei, şi pentru a vorbi despre importanţa, de-a lungul timpului, a acestor veritabile instituţii de cultură. Care sunt revistele, în ele manifestându-se creativitatea liberă, imaginea literar-artistică a fizionomiei reale pe care o are ființa noastră naţională, identitatea noastră.”
Carmen Mihalache, director al Revistei ATENEU
Premii pentru cărţi şi autori
După Colocviul „Ateneu 55, o revistă, o stare de spirit”, care s-a desfăşurat de dimineaţă, la Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza”, după amiază, de la ora 17.00, a avut loc, la Centrul de Cultură „George Apostu”, ceremonia de acordare a Premiilor Revistei Ateneu, pe anul 2018. Participare numeroasă, atmosferă de prietenie, de sărbătoare. Au onorat cu prezenţa scriitori, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, colaboratori ai revistei, profesori şi elevi, studenţi.
Cum dintotdeauna, poezia, literatura în general, a făcut casă bună cu muzica (După cum se ştie, Bacovia cânta bine la vioară), la început, a intrat în scenă Grupul „Fagotissimo”, de la Filarmonica „Mihail Jora”.
Ceremonia a fost deschisă de Carmen Mihalache, director al Revistei Ateneu, care a spus:
„Partea a doua a manifestării noastre de astăzi este constituită de ceremonia de decernare a premiilor anuale ale Revistei Ateneu, moment în care recunoaştem şi omagiem valoarea. Premiem cărţi şi autori, artişti a căror operă face parte din patrimoniul spiritual al ţării, bucurându-ne de privilegiul de a fi contemporani cu ei, de prezența lor în mijlocul nostru.”
Juriul, format din redactorii Ateneului, a stabilit următoarele premii: Premiul Special, Premiul pentru Poezie, Premiul pentru Proză şi Premiul de Excelenţă.
Fiecare premiant şi carte au beneficiat de o scurtă prezentare.
Premiul Special: Ioan Enache, pentru volumul „Idocainul. Cartea dintâi a pocăinţei”
„De la începutul lecturii am constatat că aveam de a face cu o carte a superlativelor, care m-a impresionat și m-a pus în dificultate. Poezia lui Ioan Enache mizează pe un dinamism total, pe verbe tari, pe substantive pline de sens, deloc abstracte, aș numi-o filosofia unui fatalism dejucat. Pentru mine, această carte a pocăinţei este cea dintâi în sensul în care e croitã pe cea mai înaltă formulă de redescoperire a omului, iar acesteia nu i-ar urma o a doua, ci mai degrabă un volum scris în urcare, pe scările Crucii. E timpul ca prăpastia să fie schimbată cu înălţimea, e timpul să ne aducem aminte de acel minunat «Bucuria mea» rostit din lumină, cu lumină, de Sf. Serafim de Sarov. Şi astfel, ţinutul omului-neom va fi fost de-acum abandonat.” Marius Manta, critic literar
Premiul pentru Poezie: Vasile Leac, pentru volumul „Monoideal”
„Vasile Leac este unul dintre cei mai inovatori poeţi pe care-i are România la ora actuală. Volumele sale de poezii, subtil influenţate de modernişti, au adus de fiecare dată ceva nou şi incitant. Cu volumul «Monoideal», V. Leac (aşa îşi semnează cărţile cu iniţiala V. de la prenumele Vasile) se apropie de perfecţiune. «Monoideal» e un volum solid, fiind construit pe mai multe voci. Este remarcabil în acest volum, cum autorul glisează de la confesiune la observaţie şi/sau experiment, de la narativitate la oralitatea de tip slang sau chiar lirica asemănătoare sonetului. Pentru cei care se vor fi întrebând ce înseamnă monoideal, chiar autorul oferă, pe la mijlocul cărţii în poemul «bad or worse», definiţia termenului: „zona numită monoideal: un loc unde ţi-ai transferat/ speranţele şi plăcerile”. «Monoideal» descrie postumanismul, cu sentimentele dominante de apatie, dezolare, incertitudine, alienare. Dar Vasile Leac nu e un moralist, el e doar un observator. El nu oferă sfaturi sau lecţii, ci face o caracterizare realistă a omului contemporan.”
Violeta Savu, redactor, revista Ateneu
Din motive obiective, Vasile Leac nu a putut fi prezent la festivitatea de premiere. El va participa la o întâlnire cu publicul, vineri, 13 septembrie, de la ora 17.00, la Galeriile de Artă KARO.
Premiul pentru Proză: Andreea Răsuceanu, pentru volumul „O formă de viaţă necunoscută”
„Susurul abia perceptibil al vieţii din romanul Andreei Răsuceanu «O formă de viaţă necunoscută», apare cititorului ca poezie. De unde impresia, pe care mie mi-a dat-o permanent lectura, de intersectare dintre proză şi poezie. De obicei proza derulează nişte întâmplări parcurse de cititor. În romanul Andreei Răsuceanu nu întâmplările contează în primul rând, ci modul în care personajele văd, subiectiv, lumea şi o transformă, umanizând-o. Aşa că poţi intra într-o florărie şi metamorfoza realului se poate produce îndată şi florăria să devină un acvariu în care florile sunt plante marine, iar oamenii devin giganţi şi lenţi peşti sau amfibieni. Avem deci două lucruri importante în acest roman: pe de o parte proiecţia imaginară asupra realităţii şi procesul creativ, prin care se produce umanizarea realului şi, al doilea, este cufundarea autorului în creativitate, abandonul său în plăcerea de a scrie. Desigur, se poate spune că aşa ceva au făcut dintotdeauna scriitorii, dar aici e un unghi cu totul inedit, care aduce un nou mod de a scrie roman.” Dan Perşa, critic literar
Premiul de Excelenţă: Ilie Boca, artist plastic
„Este un privilegiu să cunoşti şi să stai de vorbă cu un artist, cu un mare artist. Eu l-am cunoscut pe Ilie Boca cu mulţi ani în urmă şi mă bucur că şi-a păstrat tinereţea şi vivacitatea, dar mai ales capacitatea creatoare. Am avut posibilitatea să scriu două cărţi cu şi despre Ilie Boca, două cărţi de o sinceritate admirabilă, acolo sunt viaţa lui, arta sa. Şi acum Ilie Boca lucrează cu o neostoită răbdare şi neobosită căutare, suprinzător prin noutatea care ne-o oferă şi imensa sa generozitate. Ilie Boca este o istorie scurtă a oraşului nostru, un om, un cetăţean, un artist de talie naţională şi internaţională, deschizând peste 50 de expoziţii personale în ţară şi tot pe atâtea în străinătate. Toată viaţa şi arta lui sunt o germinaţie fără sfârşit. Pentru toate aceste, îmi permit să-i spun acum la decernarea acestui premiu: «Maestre, te voi iubi pentru eternitate şi pentru încă o zi»”
Carmen Mihalache, director al Revistei Ateneu
După festivitatea de premiere, a avut loc lansarea volumului „O formă de viaţă necunoscută”, de Andreea Răsuceanu. Au prezentat Violeta Savu şi Adrian Jicu.
Un festival mic pentru un poet mare
„Un festival mic pentru un poet mare, Bac-Fest 2019 porneşte de la premisa că Bacăul datorează enorm lui Bacovia, cel pe care contemporanii l-au ignorat, neînţelegând că au printre ei un autor care avea să devină simbolul orașului. Festivalul vizează, aşadar, consolidarea memoriei locale, prin sublinierea contribuţiei lui Bacovia la conturarea identităţii Bacăului: aceea a unei lumi provinciale, cu specificul ei. Paradoxal, această sensibilitate avea să se dovedească originală, trecând peste modele literare şi impunându-l pe Bacovia unul dintre cei mai importanţi creatori români. Poezia continuă să exercite o incredibilă forţă de seducţie, dovedind o vitalitate uimitoare. Nu întâmplător, au răspuns invitaţiei noastre scriitori şi artişti importanţi, dintre care îi amintim pe Ileana Mălăncioiu, Matei Vişniec, Angela Marinescu, Alexandru Cistelecan, George Mihăiţă Direcția 5 etc.”
Adrian Jicu, director al Bibliotecii „Costache Srturdza”, organizatorul Festivalului „Bac-Fest”.
Programul Festivalului Naţional “George Bacovia” pe zilele următoare:
13 septembrie 2019, vineri
12.00-12.15 Vernisajul expoziţiei De la Solidaritatea la Masa Rotundă, realizată de Institutul Polonez din București (Sala multimedia a bibliotecii).
12.15-13.00 Conferinţele Bac-Fest: Matei Vişniec – 50 de ani de poezie. Amintiri şi evocări literare. (Sala multimedia a bibliotecii).
13.00-14.00 Filmul Bac-Fest: Proiecţia documentarului Parisul lui Matei (Sala multimedia a bibliotecii).
19.00-20.00 Gala Premiilor Festivalului Naţional „George Bacovia” (Teatrul Municipal Bacovia).
20.00-21.00 Muzica Bac-Fest: Concert extraordinar: Trei parale – „Bazar” (Teatrul Municipal Bacovia).
14 septembrie 2019, sâmbătă
12.00-13.30 Grădina cu poeţi: Ileana Mălăncioiu, Matei Vişniec, Nichita Danilov, Ovidiu Genaru, Vasile Leac, Dan Sociu, Emilian Galaicu-Păun, Ion Tudor Iovian, Mina Decu, Radu Vancu, Dan Petruşcă, Violeta Savu, Mirela Bălan, Tincuţa Horonceanu-Bernevic, Adrian Creţu (Casa Memorială „G. Bacovia”).
18.30-19.00 Spectacolul Bac-Fest: Trupa ACT Bacău – Spectatorul Gufi, adaptare după Matei Vişniec (Teatrul Municipal Bacovia).
19.00-20.30 Spectacolul Bac-Fest: George Mihăiţă – Reconstituirea unei vieţi (Teatrul Municipal Bacovia).
15 septembrie 2019, duminică
10.00-16.00 Autobuzul Bacovia (călătoreşte cu o carte).
10.00-16.00 Vizitarea Casei Bacovia.
18.00-21.00 Muzica Bac-Fest: Age of Tomorrow, Psihotrop, Ţapinarii şi Direcţia 5 (Scena din Parcul Cancicov).
