Din traditiile lunii martie
Baba Dochia si Mucenicii (sau Macinicii, cum erau cunoscuti in trecut) fac parte din obiceiurile ce prevestesc echinoctiul de primavara si Lasatul Secului. Numai calculul pascal le-a adus inainte de 21 martie. Dar, paralel cu acest ciclu de sarbatori nobile a functionat un ciclu de sarbatori cu data fixa care incepea la Dochia (1 martie) si se incheia in ziua echinoctiului de primavara din calendarul iulian, la Macinici (9 martie).
Sarbatorile primaverii incep la 1 martie, când biserica crestina o sarbatoreste pe mucenica Eudochia, care in greaca inseamna “binevoitoare”. Ea a fost trecuta in rândul sfintilor dupa ce a fost botezata de episcopul Teodot, s-a pocait si si-a impartit averea la saraci. “Dochia carpatica nu este un personaj crestin, ci unul pagân, care a preluat de la Eudochia numai numele si data de sarbatorire, 1 martie. La noi, nu i se spunea sfânta sau mucenita, ci pur si simplu Dochia”, a explicat Feodosia Rotaru, director Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”. In popor, Dochia este o baba cloanta, urâta, rea, care-si pune nora la mari incercari. “Trebuie precizat insa ca aceasta legenda reprezinta, in plan simbolic, opozitia mitica intre iarna si vara, dintre frig si caldura, dintre intuneric si lumina, legenda folosindu-se de un conflict mult mai evident, si anume acela dintre soacra si nora. Considerând, probabil, ca ocupa un loc nemeritat in calendarul traditional, poporul i-a pus in spate nu numai 9 sau 12 cojoace, ci si zilele friguroase de la inceputul lunii martie, ca si necazurile oamenilor, pentru prelungirea iernii”, a mai precizat etnograful. Conform informatiilor etnografice si folclorice, se poate spune ca Dochia este o zeitate feminina, sezoniera, care moare si renaste anual. Zilele urcusului, echivalente cu numarul cojoacelor purtate in spate, formau ciclul de renovare rituala a timpului consumat, iar moartea Dochiei, in ziua echinoctiului de primavara, simboliza moartea Anului Vechi si renasterea celui Nou sau hotarul intre anotimpul friguros si cel calduros.
Zilele Babelor si Mosii
Babele incep la 1 Martie sau de Martisor si dureaza 9 sau 12 zile de-a rândul, adica pâna când Baba Dochia si-a lepadat cojoacele. Mosii sunt buni. Cum se termina Babele, imediat incep Mosii, numiti de altfel si Sfinti, Sâmti sau Mucenici. Babele sunt, de regula, rele, iar Mosii, buni. “De aceea, femeile batrâne din popor si, mai ales, cele din Muntenia, isi aleg dinainte câte una din Babe, care personifica apoi, dupa cum e vremea, frumoasa sau urâta, caracterul moral al celei care a ales-o”, a mai declarat Feodosia Rotaru. Daca ziua pe care si-a ales-o femeia batrâna este una blânda, atunci se spune ca aceasta “nu e o baba rea”. Cea mai importanta Baba este cea de 1 Martie, care poarta numele si de “Cap de primavara” pentru ca este ziua cea dintâi a primaverii. Daca in aceasta zi vremea este frumoasa se spune ca primavara si vara vor fi la fel de frumoase, iar daca e urâta, atunci cele doua anotimpuri vor fi “posomorâte”. “In fine, femeile al caror nume este Eudochia, Dochia sau Dochita isi serbeaza ziua onomastica de Martisor”, a conchis etnograful Rotaru.
Roxana Neagu
