Universitatile englezesti ne primesc studentii cu bratele deschise-
Radu Bunea este student in primul an la University of Salford, in Marea Britanie. Recent a trecut din nou pragul Colegiului “Gheorghe Vranceanu”, pentru a-si revedea profesorii si a le vorbi elevilor despre drumul pe care trebuie sa-l parcurga cei care viseaza sa studieze in strainatate. Tinerii români sunt asteptati cu bratele deschise la universitatile englezesti, fiind considerati “aur pur”.
Fost elev al Colegiului National “Gheorghe Vranceanu”, din Bacau, Radu Bunea studiaza acum finantele si contabilitatea la University of Salford, in Manchester, Marea Britanie. Vorbeste firesc despre parcursul sau pâna la statutul de student in strainatate si isi captiveaza auditoriul de la primele cuvinte. Fostii sai colegi de liceu, aspiranti la un loc in amfiteatrele facultatilor englezesti, l-au ascultat numai ochi si urechi. Radu nu face parada cu eforturile si meritele sale. Dimpotriva, prezinta totul astfel incât drumul pare accesibil unui absolvent motivat si muncitor. “E usor si merita sa ajungi acolo. Merita sa tragi tare la Bac pentru a lua o nota buna si sa fii acceptat. Eu m-am interesat din clasa a XI-a despre conditiile pe care trebuie sa le indeplinesc pentru Salford, pe care am ales-o dintr-un top al universitatilor. Am trimis o scrisoare de intentie care a placut. Englezii accepta sa te lauzi, chiar da bine, dar tot ce spui trebuie sa fie real, sustinut de fapte.” Radu le-a “vândut” colegilor sai mai mici câteva trucuri pentru a fi acceptati. “Ii impresioneaza activitatea de voluntariat si munca in echipa, dar nu poti minti, pentru ca te dai de gol când ajungi acolo. Nu poti sa spui ca ai fost voluntar, dar când ajungi acolo si te trezesti intr-o astfel de postura sa nu stii ce ai de facut.” Activitatea lui Radu la o fundatie bacauana si aportul sau la reconstruirea unor case in Saucestiul inundat au impresionat comisia de la Salford, care i-a cerut sa ia Bac-ul cu cel putin 8.50. Altii au avut conditii mai drastice de admitere. Este bine sa dovedesti cunoasterea limbii engleze cu un certificat recunoscut. Altfel, pierzi un an invatând limba la facultate.
“Great expectations” si toate indeplinite
Viata de student la Salford nu l-a dezamagit inca. “Nu mi-au inselat sperantele… si am avut asteptari mari. Daca ajungi ca student in anul I acolo, te «iau in brate» imediat, fiindca stiu ca te pot forma, ca esti ca un burete, absorbi tot ce vor sa te invete. Suntem considerati cei mai buni, la concurenta cu bulgarii. Profesorii se mira cât de multe stim. La matematica, de exemplu, profesorul meu, care a insistat sa-i spunem Andrew, mi-a zis intr-o zi, mai in gluma mai in serios ca il enervez, eu si cu românii mei, fiindca nu-i problema pe care sa o dea si sa nu o rezolvam.” Radu si prietena lui, Anca, studenta la Arhitectura, au ramas surprinsi sa vada ca studentii englezi apeleaza la calculator pentru calcule pe care ei le fac “in cap”. Baza materiala a universitatii i-a impresionat. De la computerele din biblioteca, la consumabile, totul este accesibil si din belsug. Taxele sunt pe masura, dar problema banilor nu-i preocupa. “Daca esti acceptat de universitate, faci cerere pentru un credit care iti acopera costul studiilor. Nu vezi banii acestia, deoarece este o chestiune intre guvernul englez si universitate. Dupa ce termini facultatea si ajungi sa ai un salariu decent, returnezi imprumutul fara nicio dobânda.” Initiativele sunt apreciate si incurajate. Radu a infiintat o asociatie a studentilor români, care are deja 200 de membri.
Trebuie doar sa vrei
Radu s-a adaptat imediat vietii la Manchester. Stilul englezesc i se potriveste manusa. “Englezii nu sunt reci. Sunt prietenosi, atenti si civilizati. Daca te vad trist, preocupat, te intreaba daca e totul in ordine si te ajuta. Ca student, ai un tutore care te ajuta cu orice, chiar si cu o cafea si o pizza, daca ramâi fara bani.” Viata este scumpa, dar daca te gospodaresti poti mânca acceptabil cu 20 de lire pe saptamâna. “Am colegi care si-au gasit un job de student. Cu timpul poti chiar sa te descurci fara ca parintii sa mai fie nevoiti sa-ti trimita bani.” Daca nu-ti gasesti un job, imparti pliante pentru 20 de lire in 5 ore. “Nu este o rusine sa muncesti, nu te priveste nimeni ciudat. Nu este greu sa reusesti, iar la finalul facultatii primesti oferte de munca tentante. Trebuie doar sa vrei sa reusesti.” Iar Radu are vointa! “Intentionez sa merg in alta tara la terminarea studiilor, dar nu «mai jos» decât Anglia. Vreau sa lucrez in SUA sau Dubai si sa fac atât de multi bani incât sa pot calatori oriunde vreau.” Ce-ar trebui sa se schimbe in România, astfel incât sa se intoarca? Prea multe.
Doina Mincu
