Au imbracat fara frica haina militara. Au trecut prin probe de foc, au invatat, si-au depasit granitele si s-au luat la „tranta” cu barbatii. Acum lucreaza cot la cot cu ei si spun ca sunt dispuse sa-si asume din plin riscul meseriei. Vorbim de femeile-politist si femeile-pompier. Femei in haina militara. O haina pe care o poarta cu mandrie intr-o lume care, pana nu demult, apartinea barbatilor.
Competenta nu este o chestiune de sex. Ci de personalitate, ambitie, orgoliu, sensibilitate si putere de a convinge. Au demonstat-o din plin femeile care fara frica au imbracat haina militara. Fie ea de agent de politie, de ofiter la Criminalistica, la Ordine Publica sau de haina de pompier. De vreo doi ani, configuratia unitatilor subordonate Ministerului Internelor si Reformei Administrative a luat o noua infatisare: cea a femeilor militar. Nu vorbim aici de persoane de sex feminin, cu un nume de rezonanta de-acum cum ar fi comisarul Valerica Manole, de la Compartimentul Preveniri a Inspectoratului de Politie a Judetului Bacau, sau de comisarul Carmen Sova, „imaginea” institutiei de ani de zile, ci de fortele proaspete, de tinerele care abia au luat viata-n piept si s-au declarat ca sunt dispuse sa-si asume riscul intr-o lume a barbatilor.
126 de femei-politist
Fenomenul a inceput sa ia amploare. In prezent, numai la Inspectoratul de Politie Bacau, din cei 1.172 de angajati, 126 sunt femei. Desi nu sunt ele cele care intervin in linia intai, politistele actioneaza alaturi de alti colegi barbati in mai multe situatii de conflict, in zone cu probleme din orase si comune. Ordinea si siguranta cetatenilor din municipiul Bacau sunt acum acum asigurate de 28 femei-politist. Incadrate la Biroul de Paza ele au ajuns acum sa fie privite cu admiratie de colegii de breasla si cu o mare curiozitate de infractori. In patrule stradale sau auto, femeile politist au lasat munca de birou pe care o desfasurau pana acum cateva luni si si-au asumat riscurile meseriei. 17 reprezentante ale sexului frumos sunt detasate in posturile de Politie din mediul rural si 109 lucreaza in sectiile din urban. 11 coordoneaza circulatia rutiera, sase sunt angajate la Serviciul de Caziere Judiciare, 10 la Serviciul Logistica, 6 la managementul Resurselor Umane, doua la Serviciul de Criminalistica. Orgolioase din fire, toate au vrut sa dovedeasca celor din jur, ca se poate. Se poate ca si femeile sa lucreze in lumea dura a legilor, ordinelor militare si rigorilor impuse de un minister al reformelor administrative.
A ales sa fie agent de circulatie
Agentul de politie Raluca Andreea Ciurlea are doar 25 de ani. Din luna octombrie 2006 lucreaza la Biroul pentru Siguranta Circulatiei pentru Mediul Urban (BSCMU) din Serviciul Politiei Rutiere. Spune ca meseria de politist este frumoasa, mai ales ca, in cazul ei, este vorba si o traditie de familie, sotul ei fiind si el politist. A terminat liceul la profil filologic, iar acum este in ultimul an la Facultatea de Drept. A vrut sa se faca avocat, dar a ales sa fie agent de politie din ambitie. „Am vrut sa-mi dovedesc mie insami ca se poate. Si s-a putut, ne-a spus Andreea. M-am prezentat imediat la concurs. Am fost 170 de persoane pe 10 locuri. Nu m-a speriat lucrul acesta, dimpotriva. Apoi am intrat imediat in lucru. Dupa doua saptamani de practica am fost trimisa direct in strada”. „Botezul” l-a avut din prima zi: un accident rutier grav. „Era mult sange, imi aduc aminte si acum, am vazut oameni cusuti pe loc in fata mea. A fost crunt. Dar mi-am pastrat calmul. Chiar m-am bucurat ca am vazut toate astea din prima zi ca sa stiu ce ma asteapta”. Incetul cu incetul si-a intrat in mana. Acum dirijeaza circulatia in intersectii, ii sanctioneaza pe cei certati cu legea, supravegheaza traficul, patruleaza, constata abaterile, participa la cercetarea la fata locului, ia masuri de ordine. „E greu sa lucrezi cu presiunea strazii, mai adauga agentul Andreea. Soferii sunt foarte rai, mai ales cand ii opresti. Te injura, te fluiera, dar nu inteleg ca de fapt noi vrem doar sa-i ajutam si sa le salvam viata. Cele mai multe batai de cap ne dau, culmea, femeile aflate la volan. Ele vorbesc cel mai urat”. Nu este insa intimidata de nimic. Si nici nu vrea sa se opreasca aici. Isi doreste o cariera in Politie si sa ajunga pana in varf. „Dar nu imediat. Deocamdata e bine”, ne-a mai precizat.
aSangele rece” de la Luizi Calugara
Roxana David este agent de politie la Postul din Luizi Calugara, din luna iunie 2006. E „sangele rece” pe care si l-a pastrat de cand a fost detasata acolo. „Am stiut din start ca voi lucra in mediul rural, ne-a declarat imediat ce am intrat in discutie. Mi-am dorit de mica sa devin politist. Tatal meu are o cariera in acest domeniu si mereu i-am admirat munca. Am vrut sa dau la Academia de Politie, dar intamplarea a facut sa ajung la Facultatea de Drept pe care o voi termina in acest an”. Are 23 de ani. E frumoasa, inteleapta, ambitioasa, hotarata si ferma atunci cand trebuia sa ia o decizie. In 2005 cand a dat examenul de angajare pe post a luat nota cea mai mare la toate probele. „Colegele mele se mira cum pot avea atat sange rece, mai spune. Nu ma sperie nimic. A fost greu doar la inceput, cand lumea se uita cam ciudat la mine si nu credea ca o femeie poate sa imbrace o haina de politist, dar acum e bine. Mi-aduc aminte ca toti erau reticenti, nu aveau incredere in mine, dar am reusit sa ma impun. E mai bine sa lucrezi intr-un post de Politie din mediul rural pentru ca inveti multe si faci de toate. E o lume mult mai complexa”. Si la ea inceputul a fost tot un accident rutier. „Era un accident mortal, pe un drum comunal. Mi s-a facut rau, imi tremurau picioarele. Insa mi-am repetat mereu in gand ca asta e meseria mea. Erau exact imaginile pe care le vazusem si cu alte ocazii la televizor, numai ca atunci eu eram in mijlocul ranitilor, eu trebuia sa iau decizii. A fost un soc, dar am trecut examenul cu bine”. Acum se simte egala in fata colegilor ei, chiar daca majoritatea lor sunt brabati. „E doar o chestie de vointa”, mai adauga ferm.
A lasat Psihologia pentru Politie
Madalina Maria Balaita, la cei 24 de ani ai sai, lucreaza acum alaturi de Andreea, tot la BSCMU Bacau. A lasat Psihologia pentru Circulatie. „Am terminat Facultatea de psihologie, fac master in managementul resurselor umane, am lucrat ca psiholog la Roman, dar am venit la Bacau pentru a ma face politist. Femeie politist”, ne-a spus. A ales aceasta meserie pentru ca a simtit ca i se potriveste caracterului ei si temperamentului. Ii place munca in teren, in special strada cu toate provocarile ei. „Infrunti astfel multe obstacole, inveti multe, te calesti. Stii cum sa te adaptezi in orice imprejurare, ce decizii sa iei, cunosti oamenii. E foarte usor astfel sa te ghidezi si in viata. Pot sa spun ca munca pe teren m-a invatat multe, m-a facut mai puternica, mai sigura pe mine. Nu am niciun complex de inferioritate in fata nimanui. Imi cunosc valoarea si sunt convinsa ca nu o sa ma opresc aici”. A ales aceasta meserie pentru ca ii place sa lucreze cu oamenii, ii plac provocarile si pentru ca mereu a simtit ca vrea sa-i ajute pe cei de alaturi, mai ales pe copii si pe batrani. „In plus, daca pana nu demult comunicarea nu era punctul meu forte, acum pot sa spun ca pot discuta orice si oricat, la orice nivel. Iar asta am invatat-o de cand sunt politist”, conchide.
Femeia-criminalist
Serviciul Criminalistic din Inspectoratul de Politie Bacau are acum si o femeie – criminalist. Pe Ana Maria Podoleanu, o tanara in varsta de 22 de ani, care si-a ales specialitatea inca de pe bancile Scolii de Agenti de Politie „Lascar Catargi” de la Campina. „Am incercat mai intai la Academia de Politie, dar nu am reusit, ne marturiseste. Am fost foarte dezamagita, dar nu mi-am permis sa pierd timpul, asa ca am ales Scoala de la Campina. Nu am stiut exact ce inseamna Criminalistica. Cred ca nimeni nu stie decat daca are pe cineva in familie care lucreaza in acest domeniu”. Dupa un an de politie generala s-a reprofilat si a ajuns la Sectia de criminalistica. A fost singurul profil pe care si-a dorit sa-l studieze in profunzime. „Apoi am auzit ca e vorba si de morti, de foarte multi morti, adauga amunzata. Sotul meu deja terminase scoala si m-a prevenit. Dar am vrut sa merg inainte, m-am mobilizat si am primit repartitia la Bacau imediat dupa ce am absolivit scoala. Mi-am dat seama ca nu mortii sunt cei mai grei. Nu aceasta parte a meseriei mele e cea mai urata. Te obisnuiesti. Mai greu e cand trebuie sa dai solutia finala. Pentru ca de tine depind foarte multe decizii ulterioare”. La Serviciul Criminalistic Bacau lucreaza din 22 decembrie 2005. Recunoaste ca la inceput a avut o usoara retinere, ca orice femeie, mai ales ca stia ca intra intr-o lume, credea ea pe atunci rigida, a barbatilor. Dar a ales sa vada doar partea pozitiva a lucrurilor si a invins. Ziua cand sta la birou e cea mai usoara. Lucreaza de toate: face cercetari la fata locului in tot felul de infractiuni, colaboreaza cu celelalte structuri ale sistemului, cauta urme, le gaseste, le identifica, le prelucreaza si ii ajuta pe judiciaristi. „Noi dam solutia, mai spune Ana Maria. Important este sa-si placa ce faci. Chiar si cand esti la Morga, in plina necropsie”. Nu se gandeste nicio clipa sa-si schimbe meseria. Vrea sa ajunga ofiter, dar tot in criminalistica va lucra.
Femei de interventii in urgenta
Si la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” a Judetului (ISUJ) Bacau lucreaza femei. Femei – pompier. Am stat de vorba doar cu doua dintre ele. Plutonierul Alina Tanase, are 28 de ani, si este subofiter tehnic la Dispecerat. A terminat Facultatea de Litere, specialitatea engleza-franceza, si a imbracat haina militara in septembrie 2007. „In aceasta meserie trebuie sa te ghidezi dupa trei principii – seriozitate, disciplina si ordine. De mica mi-a placut haina militara, am profitat de concursul organizat aici si am participat. La mine poate ca e mai simplu pentru ca si sotul meu si fratele lucreaza tot in acest domeniu. Este o munca interesanta pentru ca stii ca poti salva vieti. Asta iti da mai multa incredere in tine. Iti trebuie insa intotdeauna sange rece, interventie prompta si multa perseverenta. De multe ori si secunda conteaza”, ne-a precizat in timp ce raspundea la apelurile de urgenta. In curand Alina va depune si juramantul militar. O va face cu convingere mai ales ca vrea sa-si faca o cariera in lumea militara. Locotenentul Monica Fedor, colega ei de la Juridic, o incurajeaza. Pentru ca are ceva experienta in domeniu. Ultimul ei loc de munca, inainte de a veni la ISUJ Bacau, in februarie 2006, a fost cel de consilier juridic la o societate privata. „Am venit din viata civila, recunoaste fara ezitare. Este total diferit de ceea ce faceam inainte. Mai am multe de invatat, mai sunt multe provocari, mai ales ca nu am avut nicio tangenta cu acest domeniu. Dar nu m-am speriat. Mi-am zis ca nu are cum sa fie greu intr-o lume in care este disciplina, corectitudine si o rigoare militara. Nu e greu, chiar daca este o lume a barbatilor. Peste tot pot fi riscuri, important e sa ti le asumi si sa fii constienta si de sacrificii”.
O alta lume. O lume in care si femeile au succes. Femei care au imbracat fara ezitare haina grea de militar. Cu mandrie si multa responsabilitate.Scris de Roxana Neagu
