Universitarul Ioan Dănilă nu depune armele, chiar dacă în fața sa se află o gloată de surzi și ignoranți. S-ar putea spune și răuvoitori. „Armele” lui sunt argumentele, logica, curajul și insistența în pledoarii pentru păstrarea în curățenie și frumusețe a limbii române, inclusiv prin reintroducerea ei în programa liceelor și colegiilor pedagogice, eliminată de unul dintre cei 35 de miniștri ai Învățământului, din ultimii 32 de ani. Nici nu mai contează care, actul în sine este păgubos, concluzie a excelentului interviu realizat cu prof.univ.dr. Stelian Dumistrăcel și publicat în ediția de vară (iulie-august) a revistei Ateneu (pag. 22), din care redau:
„Da, trăim o zonă de apropiere de insuficiență și de catastrofă intelectuală, pentru că dacă nu mai ești în contact cu literatura, cu gândirea superioară exprimată în literatura bună și te mărginești la scrierea consonatică de pe calculator, te apropii de nivelul de comunicare cel mult al fenicienilor (…) Or, pe noi nu ne interesează așa ceva. (…) Iar noi, profesorii de limba română, cercetătorii în acest domeniu, avem sarcina să păstrăm nivelul de elită al limbii române, al exprimării. În lumea contemporană nu mai încap alfabeții pentru că nu mai este loc pentru analfabeți.”
Mai citim, în cele 32 de pagini „Poezia contemporană nu este accesibilă fără un anumit nivel de cultură” (un dialog cu Horia Gârbea și Simona Lazăr), „Bârfa – o formă de artă” (Dan Petrușcă), „Ceața, virusul Dada și utopia comunistă” (Adrian Jicu), „Prin cenușa fierbinte a infernului din noi” (Ion Fercu), „Două cărți-fenomen despre educație, învățământ și reforme” (Constantin Gherasim), două cărți semnal – avertisment, semnate de Mircea Platon: „Deșcolarizarea României” și „Cominternul educațional și deșcolarizarea digitală”.
Despre teatru, „Ariel povestind aventuri din lumea scenei” (Carmen Mihalache), din lumea anglo-saxonă, Elena Ciobanu face trimitere la un excelent serial de la BBC, intitulat „O casă prin timp”, iar din lirica fiordurilor, Marius Manta a ales cartea „Istoria natural”, de Flavia Teoc. Bogat prezentate și ilustrate sunt și evenimentele culturale locale, lansări de carte, expoziții, evocări, cum generos este spațiul cu poezia, unde semnează Marcel Mureșanu, Diana Epure ș Nicole Sere. O durere, cronicarii/cronica de întâmpinare este, într-un fel atenuată de Constantin Severin, care scrie „Spre miezul adânc al textului, prin lecturi complice, o cronică a cărții „Pe fibra textului. 50 de lecturi complice”, semnată de Elena – Brândușa Steiciuc.
La Cartea străină, Ionel Savitescu ne conduce în lumea și poveștile scandaloase ale împărăteselor, reginelor și prințeselor, scrisă de Phillippe Delorme, Editura Humanitas, 2021, iar la meridiane, poezie cu Pasqual Mas (Spania): „La etajul treizeci/ plouă oțel în coloane: /zebră în ochi” (Din ciclul Călătorie la capătul tăcerii).
