„Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează, conform ultimei analize efectuate, că în acest an economia României se va contracta (-4,2%), față de anul 2019, pe fondul scăderii activității în industrie (-9,1%), agricultură (-21,2%) și servicii (-2%).
Și prognozele Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene privind evoluția economiei românești indică scăderi cu 4,8%, respectiv cu 5,2%, pentru sfârșitul acestui an, în comparație cu anul 2019.
Totodată, deficitul bugetar crește la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an.
Cele 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale.
Bazat pe execuția bugetară de până acum, Ministerul Finanțelor propune o rectificare de 9% din PIB, 96 miliarde lei, din estimarea că nu vor mai fi încasate 4,2 miliarde lei pe finalul anului.
Suma de 4,2 miliarde de lei reprezintă venituri care nu vor fi încasate, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie, a facilității care oferă firmelor posibilitatea să amâne, fără dobânzi, penalități sau executări, plata obligațiilor fiscale.
Pandemia COVID – 19 a afectat destul de serios și economiile statelor Uniunii Europene. Spre exemplu, Spania va înregistra la sfârșitul acestui an o scădere economică de 12,4%, conform estimărilor Comisiei Europene, în timp ce economia Italiei se va contracta cu aproape 10%, față de anul 2019, potrivit acelorași prognoze.
Și piețele bursiere europene au reacționat negativ în ședința din data de 18 noiembrie, pe fondul îngrijorărilor privind creșterea cazurilor de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2 din întreaga regiune, care vor opri redresarea economică, chiar dacă au existat anumite evoluții pozitive punctuale ca urmare a știrilor privind descoperirile vaccinului împotriva COVID-19.
Conform tabloului riscurilor pentru valorile mobiliare din UE, emis de ESMA, există în continuare riscul decuplării între evaluarea de piață a activelor și evoluția economiei reale. În al treilea trimestru al anului 2020, piețele financiare din UE au continuat redresarea, iar prețurile de pe piețele de acțiuni au crescut și mai mult.
Există semnalele unei diferențieri sectoriale și geografice puternice în cadrul piețelor financiare, sectorul instrumentelor cu venit fix înregistrând creșteri ale prețurilor de-a lungul diverselor segmente cum ar fi piețele emergente, gradul de investire și randamentele ridicate. Retrogradările de rating de credit au încetinit, iar fondurile de investiții au înregistrat intrări de capital de-a lungul claselor de active, mai ales pentru fondurile de obligațiuni. Aceste evoluții, analizate împreună, subliniază riscul continuu al decuplării între prețurile activelor și fundamentele economice.
În același timp, nivelul de stres în cadrul sistemului financiar european, conform indicatorului compozit calculat de Banca Centrală Europeană, a crescut comparativ cu cel înregistrat săptămâna trecută, ceea ce indică faptul că pandemia COVID-19 taie din ce în ce mai acut oxigenul economiilor europene.
Raportul săptămânal de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, reprezintă o radiografie a evoluției principalilor indicatori macroeconomici și a indicilor bursieri la nivel local și global.
Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 46/18.11.2020 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI„.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
