„Artistii” din politica

Imi vine din ce in ce mai greu sa tolerez politica si tot ce cuprinde ea. Si nu ca as avea ceva extrem de personal cu ea (sau cu ei, caci pâna la urma spre politicieni imi vine, de cele mai multe ori, sa-mi indrept sagetile). Ci mai curând fiindca se tot repeta de cinci decenii cam aceeasi piesa, ca o melodie de pe un disc de vinil zgâriat.

E ca-n faza aia cu Maria Ciobanu care, azi, se retragea din cariera si, mâine, zbang!, revenea pe scena, si tot asa. La fel si cu „artistii” din politica, vin mereu cu povesti lacrimogene care sa ne inmoaie spiritul, evident, impreuna cu nelipsitele fesuri, calendare, pixuri sau galeti din plastic. Macar de nu ne-ar mai lua de prosti. Sa ne zica barbateste ca vor sa fie angajati de plebe. Si sa admita ca o fac numai ca sa le fie bine lor, nicidecum ca li se rupe…inima de noi. Sa le dea (astora care accepta, evident) ceva care macar sa le fie de folos.

Dupa criterii de vârsta, profesie, abilitati, inaltime etc. Daca e tânar, sa-i ofere un laptop sau un smartphone mai de Doamne ajuta, daca e de pe la tara, o vaca, un pogon de pamânt sau un coser cu porumb. Medicilor, câte un cabinet, inginerilor, o sectie intr-o fabrica, profesorilor, un laborator sau o sala de curs, gunoierului, un utilaj de serviciu mai mic sau o macar ghena, ca sa poata umbla fericit prin târg, fluierând o manea sau ceva de Siminica.

Bine, inteleg ca legea nu le permite. Nu ca le-ar fi teama de ceva! Nu vezi?, da unul un tun sau ia o spaga (ori mai multe, daca se poate. Si se cam poate), il judeca câtiva ani si mai apoi il condamna, eventual, cu executare. In arest, se da ranit, ba ca-l dor bratele atinse de reumatism (la cât de mult a intins mânuta dupa banet), ba-i apare o afectiune la inimioara (acolo unde strecura plicul cu marafeti), alta pe la genunchi, in fine, chestii grave.

Basca, in celula din Jilava sau Botosani, mai si descopera subit (in somn sau dimineata la prima mictiune), cât de talentat e omul in ale scrisului. Ce mai, un intreg batalionul de Mencinicopschi multiplicat. Diferenta e ca lucrarea originalului va fi si citita, nu va ajunge direct…maculatura.