25 noiembrie 2024

Aronia, „superalimentul” minune de la Bârzulești

Iulian Butacu, un tânăr din Bacău, a înființat o plantație ecologică de aronia, în localitatea Bârzulești. Supranumite și „Aurul negru”, fructele de aronia pot combate numeroase afecțiuni, unele dintre cele mai grave. Adevărate „bombe de sănătate”, acestea au fost folosite cu succes de militarii trimiși în iadul de la Cernobîl, dar și de autoritățile japoneze, după dezastrul de la Fukushima.

În ultimii ani, pe pământul românesc, au început să crească fel de fel de culturi, care mai de care mai neobișnuite, mai exotice. Așa au apărut, de exemplu, arborele goji (sau cătina de garduri) pe care-l găsim prin mai toate curțile, cu acele fructe roșii, apreciate de doamnele care țin la siluetă, dar și „agrișele chinezești” (mura sau strugurele gâștei), cunoscute la noi drept fructe kiwi. Lista mai cuprinde și curmalele ori smochinele chinezeşti și, mai nou, cartoful dulce.



La Bârzulești via Luizi Călugăra

O altă plantă, mai puțin populară prin grădinile românilor, dar din ce în ce mai apreciată, este și aronia, asemănătoare cu afinele, cunoscută în popor drept scorușul negru. Fructele de aronia sun recunoscute de comunitatea științifică ca fiind produsele naturale cu extrem de numeroase beneficii pentru sănătatea omului. Iulian Butacu este un tânăr din Bacău, lucrător în domeniul vânzărilor de utilaje destinate agriculturii, care a perceput la timp oportunitatea pe care o oferă cultura de aronia, decizând să înființeze o suprafață de câteva hectare cu incredibila plantă cu origini americane. Ideea i-a încolțit în minte în urmă cu câțiva ani, după ce s-a documentat temeinic. Inițial, gândurile i-au zburat spre cultura nucului, apoi a trecut la cea de mur, de căpșuni, de caise, de alun, într-un final decizând să alegă aronia. Un an și jumătate a durat până să opteze pentru cultura pe care să o transforme într-o afacere. „Am pornit cu o jumătate de hectar de teren pe care îl dețineau părinții mei, în Luizi Călugăra. Am socotit, însă, că pentru a derula o afacere care să promită, în timp, trebuie să extind suprafața, cu mult. Așa am ajuns să cumpăr un teren în zona localității Bârzulești, comuna Sănduleni, unde am înființat plantația de aronia, pe 4 hectare și jumătate”, aflăm de la tânărul întreprinzător. A ales aronia pentru că și-a dorit un trai decent pentru el și familia sa, fiind, însă, motivat cumva și de o dramă prin care trecuse cineva apropiat. Se întâmpla relativ recent, prin 2018. Materialul săditor, extrem de important pentru cei care vor garanția unei culturi de succes, l-a descoperit în afara țării, la un producător din Polonia, stat despre care, ulterior, avea să afle că este situat pe primul loc în lume în domeniul producției de aronia. „Au avut oameni competenți și au accesat fonduri europene, în procente uluitoare, cred că de 99%. Plus că polonezii au foarte multe subvenții din partea statului, nu ne putem bate cu ei pe acest segment, în niciun caz. Ca să nu mai spun că ei lucrează foarte bine terenurile. Am fost acolo și am văzut cu ochii mei ce înseamnă zeci de kilometri pătrați de livezi de pomi fructiferi din toate soiurile, lucrate în sistem superintensiv, cu hale de procesare, hale de răcire etc.”,  povestește Iulian Butacu. A vizitat mai multe pepiniere din Polonia, după ce, la început, încercase să cumpere material săditor din România, unde s-a lovit de prețurile extrem de „neprietenoase” și de atitudinea neserioasă a românilor. Cu marfa poloneză, de calitate „super”, a reușit, pe parcursul a zece zile, să planteze butașii de aronia pe cele 4,5 hectare de teren, ajutat fiind de familie și, doar în prima zi, de un expert din Polonia. Investițiile de până acum se ridică la câteva zeci de mii de euro, socotind atât prețul terenului, a butașilor de aronia, cât și cheltuielile pentru împrejmuirea plantației în scopul opririi hoardelor de sălbăticiuni, sau cu achiziția de mașini și uitilaje necesare întreținerii și recoltării. Totul cu bani din credite.

„Aurul negru”

Aronia, supranumită și „aurul negru” nu este pretențioasă și nici nu necesită tratamente, apărându-se singură dăunători, paraziți și boli, fără a fi nevoie de substanțe chimice, întrucât are propria sa armă biologică naturală. Unul dintre marile avantaje este că plantația de aronia de la Bârzulești este ecologică, trecând peste cei trei ani de „conversie”, ceruți de legislația culturilor bio. Până acum, Iulian nu și-a amortizat investiția, abia reușind să recolteze câteva sute de kilograme, date fiind condițiile meteo neprielnice din ultimii trei ani. Speră ca, din anul 7, s-ar putea bucura din plin de rodul muncii sale, când țintește să obțină o tonă la hectar. Dacă ar beneficia de irigații, producția ar putea crește considerabil. În mod ideal, randamentul pe kilogramul de aronia este de 65-75 %. În prezent, tânărul antreprenor face suc (procesat la terți, întrucât o presă profesională costă peste 50.000 de euro) pe care-l îmbuteliază în sticle de 0,30 litri sau de 1 litru, și în baginbox de 3 litri. Ca noutate, de puțin timp, produce și suc de aronia în amestec cu suc de mere. Sucul îl valorifică, pentru început, prin pagina sa de Facebook și prin telefonul fără fir al familiei, prietenilor și cunoștințelor. Abia recent și-a putut comanda un site propriu https://www.aroniaviva.ro/, unde cei interesați pot găsi toate detaliile

Absolvent de teologie și științe politice, dezamăgit profund de Occident

Iulian este absolventul a două facultăți. În primă fază, a studiat teologia, la Roman. „Am plecat de timpuriu de acasă, la 14 ani. Eram interesat să văd realități noi. Am crescut într-un mediu destul de bisericesc, fiind ministrant – cel care ajută preotul  – la o biserică catolică din Bacău. Am făcut liceul teologic, urmat de facultatea de profil, dar, la final, am decis să întorc cumva lucrurile, considerând că dorința mea de familie nu corespundea cu cea de celibatar, a preotului catolic. Evident că îl iubesc și acum pe Dumnezeu”, îmi spune senin Iulian. La îndemnul unui prieten, a decis să urmeze o a doua facultate, la Padova, studiind „științele politicii” – politică și integrare europeană, mai ales că știa limba italiană pe care o studiase încă de pe timpul facultății de teologie. Idealul lui era să ajungă să lucreze la … Buxelles. Din păcate, avea să guste profund din fructul dezamăgirii. În repetate rânduri. „Încă din timpul facultății, am trimis CV-uri la Bruxelles, la diferite instituții, la ONG-uri etc, dar nimeni nu m-a acceptat. Dacă nu aveai o relație, nimeni nu reușea să ajungă acolo. Asta e realitatea. Cu cinci limbi vorbite – italiana, engleza, franceza, germana, un pic de spaniolă și un pic de maghiară – nu am primit nici măcar un răspuns la CV-urile trimise la Bruxelles. Am revenit din Italia cu marea întrebare, la care nici acum nu am răspuns: ce îmi lipsește? De ce nu mă ia în calcul nimeni? De-asta sunt un pic dezamăgit”, rememorează, cu amărăciune, tânărul antreprenor. Ar mai fi avut o șansă, e drept minimă, de a fi acceptat în lumea scorțoasă din capitala Belgiei, dacă ar fi urmat un stagiu de trei – șase luni, timp în care nu ar fi primit nicio remunerație, lucru imposibil pentru tânărul modest din Bacău, date fiind prețurile uriașe de acolo. Nu l-a ajutat nici măcar stagiul pe care l-a făcut la primăria din Padova, timp de patru luni de zile, la departamentul de „fonduri europene”, perioadă în care, din nou, a gustat din supa de amărăciune. „Erau angajați care, efectiv, nu făceau nimic, dar absolut nimic, în afară de a-și încasa salariile. Veneam cu propuneri pe segmentul «relații transfrontaliere», mă zbăteam, căutam măsuri de finanțare, dar, din păcate, nu am primit sprijin niciodată de la cele două doamne cu care lucram”, mai aflu de la Iulian Butacu. A urmat, apoi, un alt stagiu de pregătire, de data asta la Consulatul italian din Nise, Franța, locul de unde, spre bucuria lui, a reușit să acumuleze o experiență valoroasă, grație angajaților, tot italieni!, de acolo. O a treia mare dezamăgire printre străini a încercat-o după ce a apelat la sprijinul unei doamne europarlamentar din Italia, care candida în regiunea Veneto – Padova, Veneția, Treviso, Verona – și ar fi avut nevoie mare de sprijinul românilor aciuați, din diferite motive, în Italia. „M-a pus pus fac niște chestii pe  care nu am putut să le accept. Trebuia să conving masa de români din acea regiune să o voteze, promițând niște lucruri pe care nu le-ar fi îndeplinit niciodată. Chiar ea mi-a zis, din start, că nu va putea să se țină de cuvânt, în privința promisiunilor. Or, eu nu am putut accepta să le fac așa ceva celor câteva sute de mii de românași de acolo. De exemplu, promitea săli de întrunire a românilor, tot felul de ajutoare, de accesibilitate la servicii sociale, sanitare”, îmi destăinuie tânărul Iulian din șirul de dezamăgiri experimentate printre străini.

„Bomba” de sănătate

Despre aronia se pot spune multe, toate detaliile conducând spre superlativul „perfect”. Studiile, dar și practica au scos la iveală calitățile unui produs perfect în lupta împotriva diabetului, a hipertensiunii și obezității. Sursele de informare sunt la tot pasul, inclusiv pe site-ul recent pus la punct de Iulian Butacu https://www.aroniaviva.ro/. Cert este că Aronia conține o mulțime de compuși (de ex. polifenoli – substanțe bioactive eficiente în combaterea multor boli), aceștia fiind un scut de apărare excelent pentru corpul nostru. Din păcate, din cauza gustului amar și acru, aronia este subestimată și puțin consumată. Acest fruct poate fi un medicament excelent, întărind vasele de sânge capilare, în cazul persoanelor care suferă de ateroscleroză, diabet sau boli de inimă. Compușii prezenți în aronia susțin, de asemenea, funcțiile sistemului imunitar, prin proprietățile antiinflamatorii, antibacteriene, antivirale și antialergice. Aronia mai conține și cantități mari de vitamine B (B1, B2, B6), vitaminele C și E, dar și de vitamina PP, adică niacina, care este responsabilă de starea mentală. Polifenolii conținuți în aronia pot proteja ADN-ul împotriva daunelor care stau la baza cancerului. De exemplu, un studiu realizat în Finlanda, plasează aronia pe primul loc în ceea ce privește proprietățile curative, după … cacao și măceșe. Ca o paranteză, militarii trimiși să lupte cu dezastrul de la Cernobîl au consumat suc de aronia, întrucât fructele aveau efect miraculos în combaterea radicalilor liberi care apar ca urmare a radiațiilor ionizante. Mai recent, însă, în urma exploziei de la centrala nucleară din Fukushima, japonezii au achiziționat din Europa cantități imense de suc de aronia. Chiar și armatele statelor europene sunt interesate de acest „superaliment”, pentru piloții militari, specialiștii IT care sunt expuși radiațiilor ionizante, pentru angajații serviciilor de comunicații etc.

Cazuri și … cazuri

O mulțime de oameni sunt martorii miraculoasei aronia. Sunt clienți fideli care consumă frecvent sucul de aronia, fructul cosmonauților, folosit în spațiu de sovietici, cu mult înainte de anii ’90. Bunăoară, povestește Iulian, o pesoană din Moinești a cosumat timp de 10 ani suc de aronia și a scăpat de o afecțiune la tiroidă, o alta a renunțat la „punga de medicamente”, consumând timp de 5 ani aronia. Un alt caz este cel destăinuit de o mămică al cărei copil de șase ani nu reușea să elimine toxinele din corp, decât în mare parte prin transpirație, evident cu „prețul” neplăcutelor miasme. Cel mai spectaculos este cazul unui bolnav de cancer la plămâni, în fază extrem de avansată, operat în Italia, și care a urmat cura de aronia, reușind, de doi ani, să supraviețuiască cumplitei boli. „Garantat face bine. Nu o să vedem minuni peste noapte, asta de clar, pentru că nicio plantă nu e în stare de așa ceva. Însă, recomand tuturor să facă un set de analize la sânge, apoi să urmeze o cură de două luni, cu 150-200 ml pe zi, și la final să-și repete analizele. Atunci, vor observa diferențele”, ne încredințează tânărul antreprenor.

Gemuri, sucuri și lichioruri

Gospodinele care au aflat de aronia fac deja sucuri și gemuri, dar și vin sau lichior (aronată). Însă, aronia poate fi consumată și sub formă de ceai sau ca atare ori fructe uscate. Chiar și iaurt înghețat cu aronia și banane, de exemplu. Și dacă tot suntem la capitolul acesta, vă ofer și o rețetă de înghețată pe bază de aronia, folosind 250 ml de smântână pentru frișcă cu cel puțin 30% grăsime, 120 ml de lapte condensat, 150 g  de fructe de aronia, la care adăugăm și 50 de g de căpșune și 50 de g de zmeură, iar la final o linguriță de vanilie. Mai întâi, fructele trebuie hidratate în apă (cele uscate sau ținute la congelator) timp de câteva ore. Se bate frișca, pentru a se întări, după care adăugăm laptele condensat și extractul de vanilie, amestecându-le timp de încă un minut. Se pasează fructele de aronia, zmeură și căpșune, înglobând în frișcă pasta rezultată, fără a opri amestecarea. La final, se pune compoziția într-un vas și lăsată la congelat câteva ore. Poftă bună!

 



spot_img
Ce condiții trebuie să îndeplinească articolul
spot_img
- Advertisement -
Comandat de Partidul Alianța pentru Unirea Românilor Bacău, CMF 11240014