† DUMINICA 1 din Advent
Odată cu această duminică ce urmează, sfânta Biserică începe un nou an liturgic, fiind şi cea dintâi zi din calendarul bisericesc. În această primă duminică din Advent, viaţa creştinului este pusă sub semnul aşteptării. Aşteptarea celei de-a doua venire a lui Cristos: în trup (Naşterea Domnului nostru Isus Cristos) și în slavă (judecata de apoi). Ambele evenimente trebuie trăite într-o dimensiune a speranţei.
Ştim că Adventul este un timp de pregătire pentru solemnitatea Naşterii Domnului. Dar la fel de bine trebuie să ştim că Isus a venit şi a împlinit profeţiile şi a desăvârşit Legea. Ne întrebăm: la ce ne mai pregătim şi cum? Deschidem oare umbrela după ce a trecut ploaia? Desigur că nu, dar trebuie să ştim că venirea lui Isus în lume a început, dar nu s-a sfârşit; el continuă să vină mereu pe diferite căi, una mai sublimă decât alta. Ne dăm seama de această venire continuă a lui Isus în lume dacă suntem atenţi la „semnele timpului”.
Creştinul se poate defini ca omul care ştie să aştepte. Aşteptarea este o caracteristică specifică firii umane. Animalele nu aşteaptă nimic: trăiesc numai pentru clipa prezentă; ele nu au nici ieri, nici mâine, nici trecut, nici viitor; instinctul lor este pentru acum; pe când omul este mereu în aşteptare şi de multe ori trăieşte pentru viitor mai mult decât pentru prezent. Creştinul înnobilează aşteptarea prin har, prin trăirea în prezent a vieţii celei noi şi viitorul şi-l pune pe temelia speranţei. Creştinul este omul a cărui aşteptare sfântă este întărită de rugăciune şi de înfrânarea patimilor.
Sfânta Biserică deschide anul liturgic propunând credincioşilor să contemple prin credinţă realităţile din urmă ale existenţei sale. Procedând astfel, ea nu doreşte altceva decât să îl atingă pe om cu o doză cât mai mare de realism, pentru a-l scoate din amorţeala şi din rutina în care adesea alunecă. Pe de altă parte, Biserica vrea să ne reamintească care este punctul culminant atât al vocaţiei noastre, cât şi cel al întregii creaţii: intrarea în viaţa veşnică.
Adventul este un timp de pregătire pentru venirea Domnului. Care sunt hotărârile noastre bune pentru acest Advent? Ne dorim oare să fie un post doar cu numele?
Pr. Richardo Dominic Baciu
