Comunitatea evreilor din Bacău a sărbătorit, miercuri, 2 octombrie, Roș Hașaná 5785 – Anul Nou evreiesc. Anul gregorian 2024 corespunde anului 5785 ebraic. La eveniment au participat membri ai comunității, din Bacău, Roman și Piatra Neamț, între care s-au regăsit și consilierul județean Ilie Bîrzu, președintele și secretarul Filialei Județene Cultul Eroilor – Dănuț Voicu și Petru Done, managerul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” – dr. Alin Popa și liderii minorităților naționale ale armenilor, romilor, italienilor și germanilor din Bacău – Vasile Agop, Doru Tănale (Asociaţia Europeană a Romilor pentru Progres și Promovare Interculturală), Silviu Niță și Mihaela Brunhuber.
Sărbătoarea a început cu urarea „Shana Tova Umetuka 5785”, rostită de președintele Comunității Evreilor din Bacău, Hainrich Brif, la începutul sederului Rosh Hashaná. Dar, în acest an ea stă sub semnul îngrijorătoarele evenimente prin care trece, în Israel, poporul evreu. „Un an Nou bun și dulce! – a spus președintele băcăuan. De Anul Nou să fim înscriși cu bine în Cartea Vieții, cu sănătate, PACE și bucurie! Știm că urarea zilnică a poporului evreu este Shalom, care înseamnă și «Bună ziua!» și «Salut!», dar de fapt semnificația este «Pace!». Or, din păcate, parcă suntem din ce în ce mai departe de împlinirea acestui deziderat”.
Ritualul de Rosh Hashaná a fost ținut, însă, cum se cuvine, și a început cu aprinderea lumânărilor, la care a procedat tânărul Emi Leibu, moment după care a rostit și binecuvântările corespunzătoare.
A urmat tradiționala kidush – binecuvântarea pe vin roșu și pe pâine muiată în miere, la care au participat toți cei prezenți și au recitat „hamoți” (simbolizând revenirea anotimpurilor).
La această sărbătoare, evreii mănâncă și curmale – în speranța că nu vor mai avea dușmani, dar și măr cu miere – ca anul ce vine să fie dulce și plăcut. La masă, în farfurii se pune și sfeclă – care va îndepărta, în noul an, dușmanii, precum și dovleac – pentru ca faptele nefavorabile să fie uitate, anulate. Nu lipsește nici morcovul – pentru ca Dumnezeu să anuleze orice decizie rea împotriva oamenilor, dar și pentru prosperitate. Se mănâncă și rodie, pentru ca noul an să fie mai bun, iar faptele bună să fie la fel de multe ca nenumăratele semințe ale acestui fruct.
La masă a fost servită și celebra supă evreiască, dar și pește – care simbolizează belșugul, prosperitatea și fertilitatea, iar capul de pește simbolizează dorința ca în noul an mesenii să fie primii (precum capul) și nu ultimii (precum coada peștelui).
După care președintele Comunității a sunat din shofar – confecționat dintr-un corn de berbec. După tradiție, Roș Hașaná ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam și Eva. În Tora i se mai spune și Yom Hatrua (יום תרועה), ziua sunării (la origine – din trâmbițe, în zilele noastre – din cornul shofar-ului).
Ce este Rosh Hashaná
Rosh Hashaná este, la evrei, o mare sărbătoare, iar în acest an are loc până pe 4 octombrie, inclusiv, dar cu începere din seara de 2 octombrie cu cina festivă. Comunitatea evreilor din Bacău și-a întâmpinat membrii ei și invitații lor cu mese de pe care nu lipseau checul, apa minerală, fructele și coniacul, dar nici feliile tradiționale de măr și mierea
Rosh Hashaná este ziua supranumită ziua de Cap al Anului (în ebraică „roș”= cap; „șana” = an). Salutul obișnuit al evreilor în această perioadă este „Șana Tova!” („Să ai un an bun!”). Data Anului Nou variază în fiecare an, deoarece calendarul evreiesc deși este lunisolar, cu 12 luni, schimbarea anului se produce toamna, în septembrie-octombrie. Membrii acestei comunități spun că tot timpul anului acționăm în virtutea rutinei, dar care trebuie întreruptă și să ne gândim dacă e bună sau nu calea pe care mergem, dacă ce a fost bun odată mai e și acum. Ei mai spun că o dată pe an trăim, astfel, „cu cap”, iar decizia luată de Rosh Hashaná va fi valabilă tot anul. Iată de ce în această zi nu trebuie să te mânii, pentru că așa va fi tot anul.
La finalul petrecerii, Corul „Shalom” al Comunității Evreiești, dirijat de Mariana Herman, a interpretat mai multe cântece specifice sărbătorii, iar programul s-a încheiat cu un cântec evreiesc devenit celebru, „Să fie pace în lume”, în varianta pe versurile poetului Adrian Păunescu. Ultima strofă a cântecului sună așa: „Miniștrii lumii să n-asculte / De interese oculte, / Ci de voințele multe, / Să fie pace, pace, pace pe Pământ!”. Participanții la eveniment nu au mai încins, însă, și tradiționala horă, în semn de respect pentru cei care trec fizic, în această perioadă, prin evenimentele din Israel.
Hainrich Brif: „Sărbătoarea de Anul Nou este mai mult solemnă decât. Ea este denumită și Yom Hadin (Ziua Judecății), deoarece inaugurează o perioadă de zece zile (Aserei Yemet Teshuva), când se stabilește destinul pentru anul care începe. În această perioadă, prin rugăciune și fapte bune se poate influența spre bine decizia Autorității Divine. Sunetele puternice ale șofarului (corn de berbec) vor aminti caracterul solemn al sărbătorii și începerea celor zece zile de căință, Aseret Yemei Teșuva, perioadă care se încheie la Yom Kipur, când sentința pusă de Divinitate, la Rosh Hashaná, devine definitivă”.
