Anomalii cu iz penal în programul de granturi COVID-19

Mii de firme din județ, afectate din cauza pandemiei, s-au adresat statului, în speranța că vor obține o susținere financiară nerambursabilă. La primele două măsuri din cadrul schemei de ajutoare de stat promise, lucrurile au mers, cât de cât. În schimb, probleme au apărut la cea de-a treia măsură, prin care se puteau cere granturi de investiții de câte 50.000 – 200.000 euro.

Din păcate, reprezentanții Ministerului Economiei nu ne-au oferit niciun răspuns la solicitarea noastră privind situația preliminară a aplicanților în cadrul acestei ultime măsuri, limitându-se a publica, în grabă, o listă cu firmele din toată regiunea Nord-Est. Chiar și așa, se pare că și în acest caz s-au înregistrat erori care au generat rumoare în rândul aplicanților. Totul a culminat cu plângerea la DNA, făcută de actualul ministru al Economiei, în legătură cu suspiciunile în privința Măsurii 3. Se crede că antreprenorii care au depus proiectele pentru finanţare în ultimele două zile dinaintea termenului-limită (circa 65% din totalul celor calificați) ar fi dispus de informaţii despre procentul de cofinanţare, pe baza căruia se făcea departajarea între proiecte.

Firme care abia se târau vor luna de pe cer

Ciudățeniile din cadrul măsurii sunt nenumărate. Bunăoară, am constatat că, în programul de sprijin guvernamental, s-a înscris și o firmă de apartament, cu servicii de „coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare”, cu o vechime de doi ani. Nimic neobișnuit. Doar că, în 2019, (deci, cu un an înaintea apariției crizei de coronavirus), micul salon de înfrumusețare „a reușit” să aibă afaceri de … 840 de lei. Altfel spus, atât a încasat firma într-un an „normal”. Reținem că este vorba despre o societate care deține o cotă de piață de 0,01%. Potrivit listei publicate de ministerul de resort, în urma depunerii cererii aproape pe ultima sută de metri, această mică „afacere” a primit un punctaj de 70%, urmând să fie sprijinită de stat cu … 717.665 de lei, din care cofinanțarea antreprenorului va fi de 26,21%. Interesant de aflat cum va reuși să acopere firma partea s-a de finanțare, în condițiile în care, de ar fi să se împrumute, nicio bancă nu va credita o „afacere” cu un rulaj atât de mic.

Diferențe ca de la cel la pământ

Am comparat situația acestei firme cu ajutorul pe care ar urma să-l primească o altă societate, de data aceasta, una mult mai bine cotată în piață, înființată cu 28 de ani în urmă, având aproape 40 de angajați, și a cărei cifră de afaceri din 2019 a fost … de 8,7 milioane de lei. Cofinanțarea, în acest caz, este de peste 35%. Interesant este că spijinul solicitat este de aproape 850.000 de lei, cu circa 124.000 de lei mai mult decât firma de „apartament”, dată ca prim exemplu, mai sus. Tot o mică firmă, dintr-un sat din județ, activând în domeniul auto, cu încasări de doar 4.300 de lei într-un singur an normal, cere de la stat nici mai mult nici mai puțin de 700.000 de lei, în vreme ce o alta, din domeniul IT, cu 22 de ani vechime în spate, care a reușit, în 2019, să facă afaceri de peste 2,1 milioane de lei, a solicitat de la stat doar 310.000 de lei.

Firme cunoscute, cu afaceri de milioane

Interesant este că o firmă din Bacău, una dintre cele mai cunoscute clinici din județ, cu afaceri de peste 7 milioane de lei, a făcut o solicitare de aproape 700.000 de lei, cu o cofinanțare de peste 55%. Tot din domeniul medical este și o altă clinică din Bacău, cu o vechime de doar 5 ani, având 3 angajați, care a reușit să depună exact în ultima zi (29 ianuarie 2021) o cerere la Măsura 3. Aceasta ar urma să primească de la stat circa 968.000 de lei, mai mult decât încasările totale pe care le-a înregistrat în 2019. E drept, firma va trebui să asigure o cofinanțare de peste 72%. În schimb, o societate din Nicolae Bălcescu, cu afaceri în domeniul auto, care a obținut punctaj maxim, va primi, cel mai probabil, un sprijin de la stat în valoare de peste 954.000 de lei. La fel și o altă firmă din aceeași localitate, cu același domeniu de activitate, care ar urma să încaseze aproape 960.000 de lei. O afacere din domeniul construcțiilor va primi peste 947.000 de lei, o societate din comerț, cu 2 angajați! – 549.000 de lei, încă una din transporturi rutiere de marfuri – peste 631.000 de lei.

Tupeu maxim: bani pentru cumpărarea de clădiri sau terenuri

Scandalul iscat la Măsura 3 a plecat de la constatarea făcută de actualul ministru al Economiei vizavi de firmele de imobiliare care s-au calificat la finanțări de milioane de lei pentru achiziţionarea unor imobile – clădiri sau terenuri. De altfel, exemple în acest sens am identificat și în Bacău. Bunăoară, o firmă din imobiliare vrea 360.000 de lei de la stat, în condițiile în care, în 2019, abia a reușit să încaseze circa 345.000 de lei, din închirierea de bunuri imobiliare proprii, probabil, spații de locuit gen apartamente sau depozite. O alta, cu afaceri de 266.510 de lei, în 2019, vrea sprijin de stat de treo ori mai mult – aproape 900.000 de lei. La ajutoare, s-au dedulcit și alte firme, de altfel, foarte cunoscute în mediul de afaceri local, cum ar fi o renumită fabrică de pâine – circa 960.000 de lei.

În concluzie…

Din lipsă de spațiu, nu vom putea continua cu exemplele, lista Ministrului Economiei conținând câteva sute de aplicanți din județ, din totalul de 3.700 în toată regiunea Nord-Est. Însă, putem desprinde o concluzie: deși, în mod pur teoretic, toate firmele ar avea dreptul să ceară sprijin de la stat, multe dintre solicitări nu doar că au frizat penibilul, ci au atins și zona penalului. Astfel, dacă se va dovedi că au fost avantajate de surse din interiorul ministerului de resort, se poate crede că toți cei implicați vor putea ajunge să dea cu subsemnatul în fața procurorilor. În aceste condiții, este foarte posibil ca Măsura 3 – granturi de investiții să fie reluată de la zero, evident, după ce va fi, în prealabil, modificată procedura de implementare. Și asta spre nemulțumirea antreprenorilor corecți care așteptau cu sufletul la gură să le fie revigorate afacerile aproape falimentate de criza sanitară.