– angajatorii trebuie să evidențieze în documente ora de începere și de sfârșit al programului de lucru, pentru fiecare salariat – cum să procedeze, însă, cei care desfășoară muncă nenormată? – la ITM Bacău se așteaptă normele de aplicare a noilor reglementări legale
Una dintre modificările Codului Muncii, cuprinse în OUG 53/2017, intrată în vigoare în luna august, le dă mari bătăi de cap unor angajatori. Mai exact, este vorba despre agenții economici cărora specificul activității lor nu le permite să-și organizeze programul de lucru compact, timp de opt ore consecutiv.
Din această cauză, susțin ei, nu ar putea să respecte acea prevedere (noul articol 119 din Codul Muncii) potrivit căreia au obligația să păstreze la locul de muncă documentele de evidență a timpului de lucru prestat zilnic de fiecare salariat, cu menționarea orei de începere și a celei de sfârșit al programului.
Prevederile nou introduse în Codul Muncii, deși au ca scop combaterea muncii nedeclarate, nu țin cont de realitățile mediului de afaceri și de flexibilitatea raporturilor de muncă într-un context economic din ce în ce mai complex, spun chiar specialiștii în domeniu.
„Modificarea legislativă adusă – opina, recent, un consultant fiscal – îngreunează viața angajatorilor, crescând și mai mult aspectele birocratice/formaliste, în loc să încurajeze flexibilitatea raporturilor de muncă în contextul unei realități care cere acest lucru.
Angajatorii vor trebui să investească în sisteme informatice (sisteme check-in/check-out, în pontare electronică etc.) pentru captarea timpului de lucru zilnic (inclusiv a orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru) ca o alternativă la vechea condică de prezență”.
Cel mai bine se pot vedea situații confuze în domeniile în care programul de lucru nu este unul bătut în cuie, unde flexibilitatea acestuia ține de mai mulți factori.
Se întâmplă chiar în mass-media, unde practic trebuie să fii pe fază permanent și sunt zile în care documentezi subiecte de dimineață până seara, dar asemenea situații apar și în agricultură, unde munca depinde de starea vremii, de calendarele religioase, de calendarele agricole etc.
„Această măsură din Codul Muncii, ne declară Daniel Ciobanu, fermier în zona Dămienești și vicepreședinte al LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România), nu face bine niciunui angajator, cu atât mai mult celor din agricultură. La noi programul de lucru este flexibil.
Dar, noi deja ne conformăm în mișcarea hârtiilor. Și deja am primit controale pe această temă. S-au verificat foile de pontaj, condicele de prezență cu specificarea orelor. Întrebarea este cui folosește, că până la urmă și controalele au fost motivate de niscaiva reclamații din partea unor angajați nemulțumiți că nu ar fi plătiți pentru orele suplimentare.
Nu poate fi un lucru credibil, ci doar un motiv de a pune bețe în roate. Unui angajat dacă nu-i convine regimul de lucru pleacă. Și așa în agricultură ne confruntăm cu o mare fluctuație a forței de muncă”.
Deocamdată, nimic clar
O conduită clară și unitară, privind modul în care poate fi aplicată prevederea de mai sus la angajatorii unde se desfășoară activitatea pe principiul „muncii nenormate” încă nu există.
„Și eu am semnale de la unii angajatori, că le este dificil să aplice prevederea respectivă. Sunt, într-adevăr, niște anomalii. Dar așteptăm normele de aplicare a ordonanței, care, sigur, vor clarifica și acest aspect. Am primit niște precizări, deocamdată. Pe lege, angajatorul are libertatea de a-și organiza timpul de lucru așa cum îi permite specificul activității desfășurate.”
Dan Cristian Petrea, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bacău.
Potrivit Inspecției Muncii, evidența orelor de muncă poate fi ținută atât pe suport electronic, cât şi pe hârtie, pentru persoanele care au acces cu cardul la locul de muncă, sau prin înregistrarea intervalului orar de lucru în orice alt mod, urmând ca documentul primar de evidență să stea la baza pontajului lunar.
Se mai menționează că angajatorul poate organiza timpul de muncă, în funcție de specificul activității, inclusiv printr-un program inegal, individualizat în ture, în cadrul săptămânii comprimate de lucru, cu respectarea Codului Muncii.
Pentru alte situații particulare, în Parlament se află spre dezbatere Legea privind activitatea de telemuncă, act normativ care va da posibilitatea salariatului să lucreze de la distanță, în afara locului de muncă organizat, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (internet, telefon etc.).
Până ce toate aceste situații vor fi clarificate, este cert însă că angajatorii care vor fi surprinși de ITM că nu respectă noul articol 119 din Codul Muncii riscă amendă între 1.500 și 3.000 de lei.
Elena Țintaru,
Petru Done
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
