– spune Gheorghe Tilibasa, primarul comunei Glavanesti
Gheorghe Tilibasa (PNL) este acum pentru a patra oara primar al comunei Glavanesti, in ciuda unor probleme pe care le-a avut cu Justitia. Dupa cum spune, i s-a tras de la dorinta de a face proiecte folositoare comunitatii, dar fiindca a sarit niste pasi stabiliti de lege, a fost la un moment dat suspendat din functie. Acum, intors in fruntea comunitatii, vrea sa continue proiectele si sa arate ca este acelasi bun gospodar.
– Ati ajuns la al patrulea mandat, cu un scor de 60%. Cum i-ati convins pe oameni ca sunteti omul potrivit in fruntea comunitatii?
– Probabil ca si faptele au convins, pentru ca inainte de a fi eu primar au fost trei cadre didactice in aceasta functie si chiar nu s-a miscat nimic in comuna. Primaria se darâma când am venit eu. Scolile erau toate in paragina, darâmate, fara garduri. Nu pot nici eu sa spun ca am avut prea multe realizari, pentru ca stiti cum e si cu politica asta, când, fiind primar, esti mai mereu in opozitie. Dar pot sa spun ca am facut si lucruri frumoase: scoli noi, camin cultural nou, pietruirea tuturor ulitelor si altele. Sunt lucruri pe care oamenii le vad. Eu nu am avut studii superioare, am fost un om simplu, gospodar. Eu initial am candidat ca sa ies consilier, dar lumea a vazut lucrurile altfel si m-am trezit primar aproape pe nestiute. Oamenii au zis: “daca omul asta este gospodar si a facut pentru el, poate face si pentru noi”. Am avut si ambitie, am depasit multe probleme. Au fost ani, ca atunci când a intrat PDL-ul la Putere, când au alocat un buget de 500 de milioane de lei vechi. Pai banii astia nu inseamna mai nimic pentru o comuna. Dar cumva ne-am descurcat si asa, am folosit forta de munca locala, mai ales din partea celor care primeau ajutoare sociale, la curatat santuri, taiat buruieni si tot felul de lucrari publice. Scorul de 60% este mic, de obicei obtineam 80-85%, dar problemele cu Justitia m-au afectat, mai ales ca adversarii politici au facut anticampanie pe aceasta tema.
– De unde se trag problemele dumneavoastra cu Justitia?
– Asadar, ca sa reamintesc, am realizat trei scoli, un camin cultural, am reabilitat si scoala de la Glavanesti, am pietruit toate ulitele, am asfaltat drumul Frumuselu-Muncelu. Insa problema cea mai grava a comunei era alimentarea cu apa. De acolo mi s-au tras mie si problemele cu Justitia. Initial, am facut proiectul, l-am depus in 2009 si s-a aprobat. Noi, la Glavanesti, am avut cel mai bun punctaj dintre proiectele bacauane. Insa autoritatile care gestioneaza alocarea fondurilor europene, de la Iasi, ne-au luat cinci puncte pe motiv ca nu suntem zona cu grad ridicat de saracie. Astfel, proiectul a devenit neeligibil si l-am pierdut. In locul nostru a intrat la finantare comuna Dealu Morii, cu asfaltarea ulitelor. Asa a ramas comuna Glavanesti fara apa, de trebuiau sa vina pompierii vara cu cisternele, sa care apa pentru oameni. Era dezastru. Aveam un put forat si un bazin de pe vremea lui Ceausescu. Am propus sa facem un fel de improvizatie, am avut si un proiect, am avut si aprobarea Consiliului Local si ne-am apucat de treaba. Am cumparat teava, pompa si am pornit sa tragem apa la oameni. Problema a fost ca atunci când am montat cele doua pompe in sat, oamenii luau apa cu nemiluita, veneau si din comune din jur, dar nimeni nu platea. Le-am propus oamenilor sa isi cumpere apometre, robineti, si astfel toata lumea si-a tras apa. Insa a existat o reclamatie a cuiva care intre timp a si murit si imediat a venit controlul. Mi-au luat la verificat aprobarile necesare, dintre care unele lipseau, si astfel am fost acuzat de abuz in serviciu. Am cerut expertiza, care a aratat ca toata lucrarea costa 9,2 miliarde de lei vechi, insa noi am facut-o cu cinci miliarde. Astfel nu am mai intrat si la acuzatia de prejudiciu. Dar am recunoscut ca am facut niste artificii ca sa putem trage apa. In februarie am fost demis prin ordin de prefect. Acum, daca timp de doi ani mai fac o gafa dintr-asta mi se aplica o pedeapsa.
– Si, totusi, cum ramâne cu apa pentru locuitorii din Glavanesti?
– In 2009 ni se aprobase un proiect de 3,5 milioane de euro, care includea alimentare cu apa in toate satele comunei, canalizare, statie de epurare, constructie de gradinita, dotarea unui muzeu despre traditiile locului. Initial am primit o prima transa de finantare de 40 de miliarde de lei, ne-am apucat de treaba, dar la scurt timp am fost suspendat. Proiectul s-a blocat, facturile s-au tot adunat. Acum, dupa ce am revenit la Primarie, s-a reluat licitatia si totul sper sa se deruleze pâna la final fara probleme, adica pâna in 2017.
– Ce alta necesitate importanta ar mai avea comuna?
– Ne pregatim pentru depunerea unui proiect pentru finantarea asfaltarii ulitelor. Sincer, altceva nu cred ca ar mai trebui in acest moment. Proiecte de ordin social, precum caminele de batrâni, nu isi au loc acum, sunt mai mult probleme de campanie electorala. Ar mai fi, sa zicem, o retea de gaz metan, dar lucrurile s-au cam complicat dupa ce totul s-a privatizat in acest domeniu. Fostul primar a incercat ceva in acest sens, dar s-a impotmolit pe drum.
– Daca ar fi sa prezentati o carte de vizita sumara a comunei, ce ar contine?
– Avem acest muzeu, pe care il vom imbogati cu elemente referitoare la traditii. Glavanestenii provin din zona Rucar-Bran, iar o traditie veche in zona este oieritul, de exemplu. Scriitorul Sergiu Adam s-a nascut la Frumuselu, iar numele sau este purtat de scoala de acolo. Sunt multe lucruri frumoase de spus, si sunt deja cuprinse in doua lucrari care au fost tiparite, una despre comuna Glavanesti si una doar despre satul Frumuselu.
– Cum se descurca un primar PNL intr-o zona câstigata aproape in intregime de PSD?
– Glavanestiul a fost singura comuna de pe Valea Zeletinului care avea un primar liberal. Un sef PSD mereu spunea: “nu ma las pâna nu cucerim si Glavanestiul, sa fie totul rosu”. Iata, insa, ca PSD a pierdut in iunie si la Rachitoasa, unde primarul este tot de la PNL. Insa noi, primarii, suntem prieteni buni indiferent de culoarea politica. Sunt prieten bun cu primarul de la Motoseni, de la Rachitoasa, de la Podu Turcului, de la Dealu Morii, de la Gaiceana si altii. Suntem oameni, nu ne dusmanim, ne mai sfatuim, ne mai ajutam. Cei mai de sus vad altfel lucrurile, dar noi le stim pe ale noastre.
– Partidul dumneavoastra v-a sprijinit?
– Nu prea. PNL este slab la Bacau si de aceea s-a pierdut aproape totul in alegerile locale. La sedintele de partid eu sunt foarte laudat, ca sunt puternic, ca m-am luptat cu PSD-ul, dar atât. Daca sun la partid si cer un sprijin, ori nu mi se raspunde, ori sunt ocupati, ori sunt in sedinte. Dar probabil ca in campania electorala din aceasta toamna vor raspunde la telefon…
– Sunteti cunoscut ca un om instarit in zona. Ce va determina in lupta la Primarie?
– Eu lucrez circa 600 de hectare de teren, acasa am tot ce imi trebuie, situatia personala este foarte buna. Multi ma intreaba de ce imi mai trebuie si primarie. Dar a fost o mare ambitie ca dupa ce am avut toate aceste probleme in Justitie si am fost reales sa duc la capat ce am inceput. Mi-au dat cu sutul, sa plec, si nu a fost tocmai corect in acest mod, iar daca venea altcineva acum si ducea la capat proiectele lua el toti laurii. Vreau sa arat ca nu sunt vinovat, ca nu sunt condamnat si ca vreau sa fac treaba buna.
Documentar, localitatea Glavanesti este atestata la data de 24 iulie 1428, pe vremea domniei lui Alexandru cel Bun, sub numele de Sanatesti (dupa numele mosierului din zona). Numele de Glavanesti apare începând din anul 1528.
În comuna s-au pastrat obiceiuri legate de Anul Nou, Craciun sau Paste, inca din cele mai vechi timpuri: plugusorul, grupuri de mascati, hore, “Focul de Sânt Dumitru”.
Populatia activa a comunei este de 1010 locuitori, care lucreaza pamântul si cresc animale. La acestia se adauga 200 de salariati (cadre didactice, functionari publici, muncitori). Agentii economici locali sunt din comert si servicii, la care se adauga doua mori pentru cereale si o presa pentru ulei.
Doua obiective din comuna Glavanesti sunt incluse în lista monumentelor istorice din judet ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de la „Valea Glodului”, „Tavadaresti”, aflat la 1 km vest de satul Muncelu cuprinde urmele unor asezari din neolitic si din Epoca Bronzului; de asemenea, asezarea de la „Cociuba Damacusa” (la sud de Glavanesti), datând din epoca daco-romana (secolele IV-III î.e.n.).
