Tot mai mulți părinți recurg la „zgomot alb” pentru a adormi bebelușii mai repede și a-i feri de zgomotele din jur. Potrivit unui sondaj realizat de The Sleep Doctor, aproape jumătate dintre părinții americani (45%) folosesc acest sunet continuu pentru a asigura un somn profund micuților. Nu e de mirare, având în vedere că pe Internet există sesiuni de „zgomot alb” care durează chiar și 8 ore! Doar apeși play, și magia pare să înceapă — copiii dorm ca niște îngerași.
Dar acest truc aparent inofensiv ar putea ascunde pericole neașteptate. April Benasich, un expert renumit în neuroștiința dezvoltării, avertizează că expunerea constantă la zgomot alb poate afecta dezvoltarea vorbirii la cei mici. Tonul repetitiv și uniform al acestui zgomot blochează circuitele acustice din creierul sugarului și poate împiedica formarea corectă a sinapselor esențiale pentru procesarea și înțelegerea sunetelor limbajului.
„Deși copilul își dezvoltă abilitățile lingvistice în timpul stării de veghe, dacă este expus la zgomot alb în timpul somnului — uneori până la 12-18 ore pe zi —, efectele pot deveni îngrijorătoare,” explică Benasich. Astfel, deși pare o soluție rapidă pentru nopțile lungi și liniștite, utilizarea excesivă a zgomotului alb ar putea duce la întârzieri de vorbire sau dificultăți de comunicare mai târziu.
Dar ce este, de fapt, „zgomotul alb”?
„Zgomotul alb” este un sunet constant și uniform care include toate frecvențele auzibile de urechea umană, emise la aceeași intensitate. Este asemănător cu un „foșnet” continuu și stabil, ca cel al unui ventilator, al ploii sau al staticii de pe un televizor. Acest tip de sunet poate ajuta la mascare, estompând zgomotele bruște și imprevizibile, motiv pentru care mulți oameni îl consideră relaxant.
Totuși, expunerea prelungită poate avea și efecte negative asupra creierului în formare, care are nevoie să distingă între tonuri și variații de sunete pentru a dezvolta abilitatea de a înțelege și reproduce limbajul.
