Alecsandri sau Alexandri?

De două secole…

Autorul „Chiriţelor” s-a născut la 14 iunie 1818, şi nu la 21 iulie 1821, cum figurează în unele cărţi şi mai ales în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, de George Călinescu (1941). La doi ani de la apariţia celebrei lucrări (de altminteri, foarte importantă pentru cultura naţională), directorul Arhivelor Naţionale Iaşi, Gheorghe Ungureanu, a dat publicităţii „Câteva date inedite despre familia şi vieaţa poetului Vasile Alecsandri” („Cetatea Moldovei”, Iaşi, anul IV, vol. IX, nr. 5, mai, 1943). Semnatarul, recunoscut unanim pentru seriozitatea studiilor, combătea astfel „afirmaţiile fanteziste sau de-a dreptul calomniatoare lansate de unii şi alţi[i] fie din neştiinţă, fie din răutate” (p. 254), în legătură cu data şi locul naşterii celui mai important creator de literatură de până la ivirea lui Mihai Eminescu, ba chiar şi despre naţionalitatea acestuia.

… şi din două surse

Se ştie că un adevăr se verifică prin îndeplinirea a două condiţii: una calitativ-oficială (informaţia trebuie să fie consemnată într-un act emis de o autoritate publică) şi alta cantitativă, exprimând un punct de vedere colectiv (de regulă, familial). Mitropolia Moldovei eliberează în 1835, la cererea tatălui, o mărturie de mitrică prin care „s’au aflat pentru dumnealui Vasile Alexandri că la anul 1818 luna Iunie ziua 14 s’au născut în târgul Bacăului, din pravoslavnicii legiuiţii săi părinţi, dumnealui spatarul Vasile Alecsandri cu soţia sa născută Cozoni, căruia atunci prunc, lucrările sfântului botez în drept slăvitoarea noastră credinţă, după aşezământurile sfintei şi marea biserică a răsăritului, i s’au săvârşit de preotul Ioan de la biserica Precista din arătatul târg, la 22 a aceleiaşi luni Iunie”.

Curiozitatea arhivistului

Gheorghe Ungureanu publică integral actul din 1835, dar obligaţia profesională îl face să cerceteze ambele suprafeţe ale documentului şi să descopere pe verso notaţia olografă a lui Vasile Alecsandri, tatăl poetului: „Vasilică este născut la 14 Iunie 1818 în târgul Bacăului, botezat în lege pravoslavnică de preotul Ioan de la biserica numită Precista din Bacău”.

Gata cu neîncrederea unora!

În chiar ziua împlinirii a 200 de ani de la naşterea autorului „Horei Unirii”, dr. Florin Cîntic, directorul Serviciului Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, a înmânat rectorului Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky, două panouri cuprinzând mărturia de mitrică (un fel de act de naştere) şi respectiv însemnarea tatălui poetului, care vor fi afişate în spaţiul instituţiei băcăuane. (În 2011, la 50 de ani de învăţământ superior băcăuan, a fost aşezată, la intrarea în Corpul D, al Rectoratului, o placă amintind că Vasile Alecsandri s-a născut în anul 1818.)

x sau cs?

Numele familiei apare caligrafiat uneori cu litera simplă (dar pentru două sunete) x, alteori cu combinaţia cs. Deşi afirmase „Familia mea este originară din Veneţia”, poetul nu-i corectează pe cei care-i scriu numele când cu x, când cu cs. Varianta ultimă este stipulată în vechile lucrări normative: „Pentru că Alecsandri îşi semna numele astfel, nu se va scrie Alexandri” (Îndreptar şi vocabular ortografic, de Sextil Puşcariu şi Teodor A. Naum, 1932, p. 37). În limba italiană litera x apare, alături de j, k şi y, „de regulă în cuvintele de origine străină” (Haritina Gherman, Limba italiană – curs practic, Bucureşti, E.Ş.E., 1978, p. 9). Un român nesigur care scrie alternativ cu x sau cu cs e mai puţin vinovat faţă de cel care scrie cu doi i în final…