In loc de credit, bete-n roate
O firma din Magiresti s-a inscris cu un proiect in Programul "Fermierul" si a castigat. Proiectul vizeaza infiintarea unei fabrici de procesare a laptelui si este in valoare de 1,5 milioane de euro. Jumatate din suma este nerambursabila si a fost aprobata sa fie acordata de SAPARD. Cealalta jumatate reprezinta credit prin Programul Fermierul. Imprumutul ar trebui sa-l dea CEC-ul. Dar CEC-ul sustine ca firma nu este creditabila, desi Ministerul Agriculturii este cel care garanteaza imprumutul si tot el alege bancile cu cele mai mici dobanzi, nu beneficiarul.
Un proiect remarcabil al unui intreprinzator, prin care s-ar fi creat mai multe locuri de munca si s-ar fi asigurat prelucrarea laptelui din cel putin cinci comune, este sortit esecului.
Si nu pentru ca autorul lui ar fi renuntat la el, ci deoarece creditarea, aprobata de cele mai inalte foruri, i-a fost refuzata in cele din urma. Povestea incepe in anul 2007, dupa ce prin Legea 231/13.07.2005, s-a constituit, la dispozitia Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Fondul pentru creditarea investitiilor in agricultura in scopul implementarii Programului "Fermierul". Obiectivul acestui program este acela de infiintare de noi activitati in spatiul rural, prin atragerea de fonduri pentru investitii, din credite pentru acestea si cofinantare SAPARD. Asadar, fondul din Programul „Fermierul” este utilizat, in primul rand, pentru acordarea de credite, cu dobanda avantajoasa, beneficiarilor. Acestia pot fi producatori agricoli individuali, asociatii sau societati agricole, grupuri de producatori, dar si societati comerciale cu capital privat. Dupa ce s-a ivit o asemenea oportunitate, Costica Huian, din Moinesti, proprietarul SC Baniomar Conf SRL, a inceput demersurile pentru a depune un proiect care vizeaza infiintarea unei fabrici de procesare lapte in comuna Magiresti, proiect care sa beneficieze de credit prin Programul "Fermierul" dar si de fonduri SAPARD, nerambursabile. Valoarea proiectului este de 1,5 milioane de euro. Din aceasta, jumatate, adica echivalentul a 40 miliarde lei vechi, este nerambursabila si i-a fost aprobata din fonduri SAPARD. Cealalta jumatate, respectiv 750.000 de euro, reprezinta suma maxima aprobata a-i fi imprumutata in conditiile Programului "Fermierul". Aceasta suma ar fi urmat sa-i fie imprumutata firmei Baniomar Conf pe un termen de 12 ani, cu o perioada de gratie de 5 ani si o dobanda de 5 la suta. "Am castigat acest proiect, care este cel mai bun pe judetul Bacau, prin programul "Fermierul" la Masura 1.1, ne spune Costica Huian. Cei 750.000 de euro, creditul prin Programul "Fermierul", trebuia sa-i iau de la o banca unde urmau sa fie transferati prin acest program. Am depus documentatia la doua banci, printre care si la CEC. Initial, am avut deschisa creditarea la cealalta banca, de la care aveam scrisoare de confirmare de fonduri, adica scrisoare de confort. Ulterior insa cei de la CEC m-au sunat si mi-au spus ca au castigat ei licitatia de creditare, inclusiv a proiectului meu. M-au pus sa renunt la creditul de la prima banca pe motiv ca imi sunt rezervati la ei banii prin Programul «Fermierul»".
"CEC invoca tot felul de motive"
Dar cand sa zica "Doamne ajuta!", Costica Huian are parte de o surpriza neplacuta, de proportii. Calea spre credit i-a fost blocata cu tot felul de obstacole. "Dupa ce m-au facut sa-mi retrag cererea de creditare de la prima banca, cei de la CEC au inceput sa invoce tot felul de motive pentru a nu-mi mai acorda creditul, sustine Costica Huian. Au spus ca am datorii la Finante, dar le-am adus dovada ca nu am nicio restanta la taxe si impozite. Atunci au gasit altceva. Au motivat ca as avea datorii la o banca, dar care, i-am demonstrat, erau de fapt majorari ale dobanzii, despre care nu am fost instiintat. Cand au vazut ca nu merge nici cu aceasta, mi-au pus in fata motivul ca eu sunt psiholog si nu pot fi beneficiar de credit decat daca sunt specialist in prelucrarea laptelui. Dar nicaieri nu este pusa aceasta conditie. Eu am datoria sa angajez specialisti si am deja doi laptari." In plus, Costica Huian dar si sotia acestuia detin un certificat de atestare a absolvirii cursurilor de pregatire profesionala pentru dezvoltarea competentelor in managementul prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole (incluzand managementul calitatii), derulat in cadrul proiectului EuropeAid/122297/D, SER/RO, in perioada ianuarie-februarie 2007, sub sigla UE, SAPARD si a Ministerului Agriculturii. Dar calvarul nu se rezuma doar la motivele invocate mai sus. Patronul societatii Baniomar Conf mai afirma ca banca i-a impus si marirea capitalului social al firmei, dar si schimbarea obiectului de activitate in cel de procesare a laptelui, insa tot nu a fost de ajuns.
"Pana acum am cheltuit 12 miliarde de lei vechi!"
Nu a obtinut nici in ziua de astazi creditul de 750.000 euro. Si aceasta desi are toate documentele necesare. Dispune de toate avizele, a parcurs toate etapele, obtinand inclusiv autorizatia de constructie. Fisa de verificare a dosarului de achizitii eliberata de Centrul Regional Iasi al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Programul SAPARD, o confirma. In baza faptului ca a indeplinit toate formalitatile, in momentul in care ar fi trebuit sa ia prima transa din imprumut, Costica Huian a inceput sa toarne fundatia constructiei, dar s-a oprit. Pana in prezent a cheltuit cu acest proiect o groaza de bani. "Cu intocmirea proiectului, cu obtinerea tuturor avizelor, cu supervizarile si toate celelalte formalitati am cheltuit 12 miliarde de lei vechi, sustine Costica Huian. A trebuit, totodata, sa-mi deschid cont SAPARD si cont de Fond European, care au insemnat si acestea bani. Eu nu inteleg cum se poate ca un ordonator de credite, cum este in acest caz CEC-ul, sa blocheze banii pe care i-a dat Ministerul Agriculturii, care, de fapt, este banca!" In disperare de cauza, Costica Huian s-a adresat si Ministerului Agriculturii, dar de aici i s-a raspuns ca acesta si-a facut datoria si i-a sugerat sa dea in judecata CEC-ul. "Am deschis actiune in instanta si ma judec. De altfel, am si aprobare de la SAPARD pentru prelungirea proiectului, ca sa-mi dea voie sa ma judec cu CEC-ul. Eu am speranta ca pana la urma voi castiga", conchide Costica Huian.
In conditiile in care in judetul Bacau sunt peste 19.600 de someri iar cei mai multi locuiesc in mediul rural, punerea in practica a unui asemenea proiect este mai mult decat salutara. La Fabrica de procesare a laptelui, care ar urma sa fie construita in Valea Arinilor, comuna Magiresti, si-ar gasi loc de munca 54 de someri din zona. Si nu numai atat. Crescatorii de animale din cel putin cinci comune, printre care si Balcani (incepand cu satul Schitu Frumoasa) si Zemes, ar avea unde sa-si vanda laptele si nu ar mai fi nevoiti sa-l dea la porci pe cel care le prisoseste.
“Bancile trebuie sa-si asume raspunderea”
"In urma analizei repetate a proiectului investitional propus spre finantare, precum si a situatiilor financiare ale societatii S.C. Baniomar Conf S.R.L., proiectul in cauza s-a dovedit de fiecare data nebancabil, respectiv necreditabil. Decizia in cauza a fost comunicata in scris atat solicitantului, respectiv domnului Costica Huian, in calitate de administrator, cat si autoritatilor la care s-a adresat in aceasta speta", a declarat Oltea Belciuganu, director Marketing si Comunicare CEC Bank. I-am intrebat si pe reprezentantii institutiilor de agricultura din Bacau, la randul lor fermieri, ce parere au despre situatia lui Costica Huian. "Am spus-o si repet. Aceasta este problema majora a beneficiarului, partea de cofinantare a proiectului si cum va dovedi bancii ca este bancabil, ca indeplineste conditiile pentru a fi creditat. Am trecut si eu prin astfel de situatii in trecut. Colaborez de 20 de ani cu o banca si chiar si asa, pe ultima suta de metri imi solicita anumite documente", a declarat Ioan Chiriac, directorul Directiei pentru Agricultura (DA) Bacau. Acesta a mai explicat ca problema cea mai mare a sistemului bancar este asumarea responsabilitatii. "In momentul in care ai eliberat o scrisoare de confort unui fermier, practic recunosti ca prezinta garantie si esti dispus sa ii acorzi creditul, nu te mai poti razgandi. Bancile trebuie sa isi asume raspunderea pentru acesti oameni", a spus Chiriac. Potrivit unei liste intocmite de Ministerul Agriculturii si remise DA Bacau, sapte fermieri care au depus proiecte in 2009 pe fonduri europene au fost refuzati la finantare, tocmai pentru ca bancile nu i-au considerat bancabili. Din 2010, pentru a evita astfel de situatii, fermierii trebuie sa prezinte la dosar scrisoarea de confort angajanta eliberata de bancile comerciale care se angajeaza sa acorde credite solicitantilor de fonduri europene nerambursabile. Scrisoarea de confort trebuie depusa odata cu cererea de finantare.
Criteriile sunt stabilite de banci
„Analiza in urma careia se stabileste daca o persoana poate obtine un credit bancar este sarcina bancii si se face dupa criteriile pe care le impune banca. Este independenta de SAPARD", a clarificat Codrina Pascaru, director adjunct la Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, institutia care intermediaza accesarea fondurilor europene. "Bancile vand bani si impun conditiile pe care le considera juste. Pe acest principiu, in functie de ce iti convine, alegi o banca sau alta", ne-a spus si Ioan Melinte, director la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Bacau.
Solutia ramane instanta
Ce mai poate face Costica Huian in acest moment este sa astepte decizia instantei. Acesta poate cere bancii chiar sa fie despagubit sau sa ceara ca banca sa suporte partea de 50 la suta pe care trebuia sa o plateasca SAPARD. Teoretic, programul SAPARD in Romania s-a incheiat anul trecut in octombrie, cand se puteau face ultimele plati de catre cei care au castigat finantarea. "Practic, plangi la un mormant inchis", ne-a spus Ioan Chiriac. Dar Costica Huian a obtinut o prelungire si mai are o speranta.
Cum functioneaza programul FERMIERUL?
Odata ce SAPARD incadreaza dosarul ca eligibil, intreprinzatorul trebuie sa faca un drum la banca, unde, pentru a-si asigura partea de cofinantare trebuie sa incheie un contract cu o institutie financiara. Teoretic, pentru ca proiectul a fost aprobat de SAPARD, banca ar trebui sa inteleaga ca intreprinzatorul ofera garantie, iar acordarea unui credit sa fie mai mult o formalitate. La banca, intreprinzatorul semneaza un contract de credit nu doar pentru partea sa din investitie, de 50 la suta, ci pentru valoarea intregului proiect, urmand ca SAPARD sa achite bancii restul de 50 la suta, pe masura ce se implementeaza proiectul. Ministerul Agriculturii garanteaza imprumutul si alege bancile cu cele mai mici dobanzi, deci nu beneficiarul. Creditul se acorda pe termen lung, de pana la zece ani, iar perioada de gratie variaza, in functie de domeniul in care se investeste, de la unu la cinci ani.
Elena Tintaru
Andreea Gavrila
