Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată de mai mulți teologi drept „Paștele verii”, fiind sărbătoarea cea mai cunoscută în popor din acest anotimp și cea mai importantă din cele închinate Născătoarei de Dumnezeu. În această zi, ortodocșii sărbătoresc atât moartea și îngroparea, cât și învierea și înălțarea la cer a Maicii Domnului. Asemănările dintre cele două mari praznice împărătești sunt exprimate în modul cel mai evident la nivel liturgic.
În acest sens, Maica Domnului este singura dintre Sfinții Bisericii Ortodoxe care are o rânduiala liturgică a punerii în mormânt asemenea cu cea a Mântuitorului Iisus Hristos. Credincioșii care participă la Slujba Vecerniei Adormirii Maicii Domnului retrăiesc parcă o nouă Sâmbătă Mare din Săptămâna Patimilor. În biserică se cânta imne precum Prohodul și Binecuvântările Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este purtat în procesiune împrejurul locașului de cult.
Prohodul Maicii Domnului
În decursul timpului, în unele comunități ortodoxe, slujba Adormirii Maicii Domnului a fost îmbogățită cu o cântare deosebită, anume Prohodul Maicii Domnului. Nu întâmplător rânduiala acestei slujbe are ca model pe cea a Prohodului Mântuitorului, din Sâmbăta Mare, ea reprezentând un mod aparte în care Biserica își manifestă preacinstirea sau supravenerarea la adresa Născătoarei de Dumnezeu. Prohodul Maicii Domnului a fost alcătuit de Manuel din Corint la începutul secolului al XVI-lea, după modelul Prohodului Mântuitorului, care se cânta în Vinerea Mare.
Generalizată mai ales în bisericile rusești, a pătruns și în spațiul românesc, prin traducerea făcută, în 1820, de Ion Pralea. Această cântare este încadrată în slujba de priveghere, cântându-se în trei stări, fiecare respectând linia melodică tradițională. Legătură dintre Sâmbătă Mare și Adormirea Maicii Domnului este pusă în evidență de strofele Prohodului Maicii Domnului: „În mormânt Viață/ Ai fost pus, Hristoase,/ Și-a vieții Maică-acum/ intră în mormânt/ Și se mută la viață cea de sus”. Inițial, Prohodul Domnului era cântat în timpul Utreniei, luând locul Polieleului. De aici și practică de a intercala versete din Psalmul 118, înaintea fiecărei strofe.
crestinortodox.ro
