Pe 14 decembrie 1974, ziarul „Steagul Roșu“ din Bacău publica un articol despre noi servicii oferite de Cooperativa Meșteșugărească „Muncă și Artă“. În plină perioadă a regimului comunist, când dezvoltarea unor structuri care să răspundă nevoilor cetățenilor era o prioritate anunțată de partid, cooperativa băcăuană se remarca printr-o diversificare impresionantă a activităților sale.
Înființată cu scopul de a servi populația în multiple domenii, Cooperativa „Muncă și Artă“ acoperea o gamă vastă de prestații: frizerie, coafură, servicii de cosmetică, foto, pictură decorativă, dactilografie, dar și lucrări mai tehnice precum instalații electrice, sanitare, proiectări și construcții. Aceste servicii reflectau o economie centralizată în care micile activități gospodărești sau meșteșugărești trebuiau să fie organizate de cooperative sub controlul autorităților.
Servicii casnice și inovații sociale
Sub conducerea lui Aureliu Ganea, președintele cooperativei, s-au introdus noi prestații adaptate cerințelor vremii. Printre cele mai interesante inițiative s-au numărat:
- Servicii la domiciliu: spălatul rufelor, scuturatul covoarelor și curățenia generală a apartamentelor. Acestea veneau să răspundă în mod direct nevoilor familiilor active, într-o epocă în care rolul femeii în societate era în plină transformare, conform politicilor de egalitate promovate de Partidul Comunist Român.
- Supravegherea copiilor: Cooperativa oferea servicii de babysitting, cu personal calificat și de încredere, garantat de organizație. Se permitea angajarea cu ora, ziua, săptămâna sau chiar anul, facilitând familiilor timpul necesar pentru alte responsabilități.
- Mini-spălătorii publice: În cartierele Cornișa I și Cornișa II, spălătoriile erau menite să ușureze munca gospodinelor.
Mini-grădinița cu predare de limbi străine
Un alt proiect remarcabil, preluat ca o inițiativă progresistă, a fost organizarea unei mini-grădinițe. Această unitate educativă asigura supravegherea copiilor și facilita predarea limbilor străine. Grădinița era deservită de educatoare cu experiență, inclusiv pensionare, dar și studenți ai Facultății de Filologie din Bacău, recomandați de Institutul Pedagogic. Acest model nu doar că oferea servicii utile familiilor, dar și contribuia la formarea viitoarelor cadre didactice.
Contextul socio-economic
În acea perioadă, astfel de inițiative reflectau direcțiile politice ale vremii, conform cărora munca femeii trebuia ușurată pentru a-i permite integrarea în activitățile productive ale statului. Totodată, micile cooperative meșteșugărești încercau să umple golurile economiei planificate prin oferirea unor servicii esențiale.
În spatele acestor inițiative stătea și o preocupare autentică pentru modernizarea traiului urban. Serviciile oferite de cooperativă au reprezentat un pas spre o comunitate urbană organizată, în care nevoile populației erau abordate sistematic.
Moștenirea cooperativei „Muncă și Artă“
Astăzi, privim cu nostalgie și curiozitate astfel de inițiative care ilustrează ingeniozitatea unor structuri de altădată. Cooperativele meșteșugărești precum „Muncă și Artă“ au fost în același timp instrumente ale regimului, dar și soluții concrete pentru o populație în plină urbanizare și modernizare.
La 50 de ani distanță, rămâne amintirea unui moment în care ideea de „servire promptă și de calitate“ era promovată cu mândrie, iar micile detalii ale vieții cotidiene erau atent organizate de cooperativa băcăuană. Acest articol din „Steagul Roșu“ este o mărturie a unui episod din istoria locală, ce merită redescoperit și valorificat pentru înțelegerea evoluției societății noastre.