Directia Silvica a vandut la licitatie 5.000 brazi pentru Craciun. Preturile au oscilat intre 110.000 si 215.000 lei, in functie de inaltime. S-a incercat in acest fel sa se evite jaful din paduri si ocrotirea acestora. Forte de ordine au fost mobilizate pentru controlul mijloacelor de transport. In Ajunul Craciunului, chiar si in prima zi de Craciun, pietele erau pline de brazi. Afacere rentabila sau jaf ca-n codru?
„Brazii pe care ii scoatem noi la licitatie au de la unu la trei metri. Acesti brazi ne sunt de prisos, sunt scosi din lucrarile silvice”, declara Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica cu multa vreme inainte de sarbatorile de iarba. In acest an, poate mai mult ca oricand, Directia Silvica a pus gand rau hotilor de brazi. Din 15 noiembrie si pana pe 15 ianuarie 2006, au fost stabilite sase puncte de control, patru pe Valea Trotusului, unul pe Valea Bistritiei si altul pe Valea Tazlaului, scopul fiind reducerea furtului de brazi. Au fost deplasate in aceste zone, ca de altfel in intreg judetul, echipaje mobile suplimentare, 24 din 24 de ore. Care ar fi fost motivele pentru care acele puncte de control trebuiau sa functioneze si dupa Anul Nou nu se cunosc. Cert este ca a doua si a treia zi de Craciun n-am mai zarit picior de politist sau reprezentant al Directiei Silvice in unul din cele sase puncte de control, ca sa nu mai vorbim despre echipajele mobile suplimentare. Interesant este faptul ca, inainte de Craciun, aceste puncte de control erau destul de eficiente, o dovada fiind si raportarile zilnice prin care se aminteau despre confiscarile de brazi. Pana la Craciun, circula o vorba. Se spunea ca, atunci cand un conducator auto era oprit pentru control, era intrebat ce transporta. „Droguri!”, raspundea acesta. „Bine, atunci da-i drumul, credeam ca transporti brazi”, i-ar fi spus politistul. Ei bine, acest lucru nu face decat sa demonstreze cat de mult accent a pus Directia Silvica pe eliminarea taierilor ilegale de brazi. Si daca acest scop a fost atins, ar fi, intr-adevar, o reusita. S-au sacrificat cu acte in regula 5.000 de brazi care, chipurile, ar fi fost scosi din circuitul silvic. Sa intelegem ca au fost „rebuturi”? Nu, daca ne uitam macar la cele cateva sute care au ramas nevandute. Sa fi cumparat romanul numai crengi de brad? Daca ne uitam la pret, nu se poate spune ca ar fi fost prea scumpi, oricine putand sa-si permita sa cumpere unul care costa cu ceva mai mult peste o suta de mii de lei. Cine o fi estimat ca bacauanii ar avea nevoie de 5.000 de brazi? Dupa cantitatea ramasa in fiecare loc de desfacere a acestora, se pare ca numarul posibililor amatori de brazi de Craciun a fost supralicitat. Pe Valea Muntelui, de generatii intregi, vedeai la porti cate un bradut, iar langa el un pici care te imbia sa cumperi de la el. Braduti destul de frumosi, unii chiar mai frumosi decat cei scosi la comercializare cu acte in regula. Anul acesta, brazi la porti au fost tot mai putini. De ce? Ne-o spune un sef de post din zona. „Ni s-a cerut sa nu mai permitem acest lucru. Sinceri sa fim, ne parea rau de acei copii nevinovati care doreau sa vanda un bradut pentru a-si cumpara ceva dulce de sarbatori. N-aveam ce face, ordinul era ordin, ii fugaream pe ulitele satului. Nu stiu ce mare infractiune ar fi savarsit pentru ca au taiat un bradut din padurea parintilor”, ne-a declarat unul din sefii de post de pe Valea Muntelui. Probabil ca acestia erau considerati marii infractori, marii corupti sau cei care au defrisat padurile judetului. Ne punem aceeasi intrebare: de ce au ramas atat de multi brazi „stampilati”? A depasit cumva numarul brazilor pe cel al cumparatorilor? Un primar din aceeasi zona incearca sa dea o explicatie. „Am incercat sa ofer un brad unei familii din comuna, povesteste alesul obstii. Femeia ma refuza cu incapatanare. In cele din urma, a acceptat, dar dupa multe insistente. Stiti ce mi-a spus dupa ce, in sfarsit, l-a primit? Domnu’ primar, dar ceva sa pun in el nu ne dai? Am ramas fara replica”. Directia Silvica a scos la licitatie 5.000 de brazi. Padurile au ramas mai sarace cu acest numar de arbori. Poate alte cateva sute, sau mii au fost, totusi, taiati ilegal. Multi dintre ei au fost confiscati. In mod normal, au fost scosi si acestia la vanzare. Asadar, cu siguranta, numarul brazilor taiati de Craciun a fost mai mare de 5.000, chit ca unii au purtat pecetea ocoalelor silvice, iar altii nu. Poate, dupa trecerea sarbatorilor de iarna, cineva va trage linia si ne va spune daca a fost o afacere, un esec sau daca padurile au fost singurele care au suferit de pe urma acestor taieri.Scris de Dan MINDIRIGIU
