A-și găsi Bacăul

Știu că titlul pe care l-am pus mai sus poate sugera o acțiune, dar credeți-mă când vă spun că nu vă provoc să căutați pe hartă orașul Bacău, ci mă refer la una din cele mai interesante sintagme pe care limba română le deține, dar care nu este auzită așa de des în vocabularul zilnic al tinerilor români de astăzi.
Știți povestea aceea conform căreia fiecare persoană este diferită și, în consecință, poate avea opinii diferite de ale celorlalți? Cel mai probabil că da. Se întâmplă și celor mai învățați. Sau mai ales lor. August Treboniu Laurian și Ion C. Massim au fost primii lingviști care au dat o explicație expresiei din titlu, arătându-i semnificația. August Treboniu Laurian a dat ideea că „A-și găsi Bacăul” ar însemna „A-și găsi nașul”. Dar intervine aici povestea aceea cu ”persoane diferite au păreri diferite”, pentru că Ion C. Massim a dat un alt înțeles acestei sintagme, cu sensul de „A găsi ac de cojocul cuiva”.
Două idei foarte asemănătoare, dar, totuși, diferite. Asta mă face să mă întreb cum erau ei doi ca oameni? Însă sunt cam ”prea morți” în acest moment pentru a-i putea întreba acest lucru, pentru că, dacă nu erau morți, sigur aveau conturi de socializare unde le puteam trimite un mesaj, cu speranță că nu îmi vor spune că au folosit cuvintele înaintea mea, cerându-mi drept de copyright.
Dar cei doi lingviști nu sunt singurii care au intrat în istorie dând o explicație. Se spune că mai aproape de adevăr ar fi fost scriitorul și filologul român Bogdan Petriceicu Hasdeu cu următoarea idee de semnificație: „A mers până a dat de hotar, a ajuns la vamă, a fost oprit și scotocit, n-a putut să meargă înainte”. Față de primii doi, el a dat o explicație mult mai lungă, amplă și încâlcită, dar fiecare cu felul lui de a fi.
Să nu vă gândiți că explicația lui Bogdan Petriceicu Hașdeu a fost în zadar, fiindcă a fost folosită de Costache Radu în opinia lui despre această ”luptă”. Asta îmi aduce aminte de un citat ce spune că „Lucrurile nu sunt niciodată simple, iar atunci când sunt nu prea merită osteaneala”, din cartea ”Din Sânge și Cenușă”. Ei bine, eu mă voi axa acum doar pe fragmentul „Lucrurile nu sunt niciodată simple”. Are dreptate, pentru că suntem oameni și noi complicăm totul.
Totuși, mă voi întoarce la Costache Radu, căci eu despre cărți nu mai termin nici mâine. El este cel ce a preluat această idee în lucrarea sa monografică „Bacăul de la 1850 la 1900”, despre care probabil ați auzit, eu, sincer până să mă documentez nu auzisem de ea. Însă, să nu credeți că ei au fost cel mai aproape de adevăr, se pare că, după spusele profesorului Liviu Chiscop, persoana care ar fi dat explicația cea mai apropiată ca sens de adevăr ar fi, de fapt, filologul Alexandru Cihac, care o zice prin “trouver son diable” (“a da de dracul”), cu sens metaforic de ”sfârșit”, ”moarte”.
Dacă stăm să căutăm atent, probabil vom mai găsi și alte explicații, semnificații și motive. Toți cei care și-au dedicat cercetările acestei expresii au avut explicații diferite, asemănătoare, dar diferite. Exact așa cum suntem și noi, oamenii. Diferiți, pe de o parte, asemănători, pe de altă parte.

MARIA-ALEXANDRA VAMAN, 13 ANI, elevă în clasa a VII-a A, la Școala. ”Dr.Alexandru Șafran”, membră a Cercului de jurnalism al Palatului Copiilor Bacău