Oricât ar fi de aratati cu degetul pentru promisiunile adesea desarte pe care le fac mai ales in campaniile electorale, politicienii de oriunde ar fi ei nu se vor lasa de acest obicei.
In fond, fara sa promita ceva nu ar mai fi vizibili si, paradoxal, nici credibili ca oameni care merita sa ne conduca.
Tinta jocului este ca ei sa convinga tot mai multi electori, pentru mai multe voturi. Ce va fi dupa alegeri, Dumnezeu cu mila!
De la o vreme, insa, votantii si-au cam pierdut increderea, dar succesul candidatilor in alegeri tine tot de „originalitatea” promisiunilor facute. Ca se numesc proiecte, masterplanuri, planuri nationale sau oricum li se mai spun, promisiunile se cantoneaza de fiecare data intr-un areal anume.
Anul acesta, inaintea alegerilor generale se pare ca cel mai vizat areal este cel al nivelului de trai. Cu atât mai mult promisiunile au un caracter populist si, deci, fara sustinere practica.
De exemplu: persoanele cu functii bugetare în sanatate sa primeasca pentru conditii deosebit de periculoase un spor de 45-48% din salariul de baza, iar pentru asistenta medicala de urgenta si transport sanitar, sporul sa fie 60% din salariul de baza sau chiar un salariu complet.
Sau: persoanele care au locuri de munca sau operatiuni deosebit de periculoase primesc un spor de pâna la 50%.
Ori: pensii marite cu 23%, de la 1 ianuarie 2017. Si tot asa…
Analistii fenomenului spun si in acest an ca orice masuri de eliminare completa a unor taxe sau impozite incepând cu 2017 intra la categoria lipsei de predictibilitate fiscala, iar masuri de acest fel se aplica in mod corect numai dupa studii care demonstreaza ca exista buget care poate echilibra si sustine astfel de schimbari.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
