A fi sau a nu fi

“Aceasta-i întrebarea…”
Principala senzație resimțită este cea de presiune. Niciodată nu vă puteți declara mulțumiți de voi înșivă. Mereu vă străduiți din ce în ce mai tare să realizați cât mai multe lucruri. Luptați să fiți primul în tot ceea ce faceți, fie că e vorba despre muncă, hobby-uri, relații personale sau despre frumusețe. Vă doriți să aveți cea mai frumoasă casă, cea mai scumpă mașină, cea mai bună slujbă, cele mai extravagante vacanțe, cel mai râvnit partener și să arătați cel mai bine. Și în plus, toate aceste lucruri le expuneți public cât mai în detaliu. Oare ce înseamnă toate aceste manifestări? Clar, din punctul de vedere al unui observator exterior, acest lucru s-ar traduce: “Propria capcană!-Propria tristețe!”

De ce credem că standardele noastre sunt nerealiste? Pentru că ne însușim dorințele altora și astfel visele proprii devin nerealizabile. Din acest motiv facem lucruri disperate care nu caracterizează niciodată maturitatea omului decent. Cine crede în posibilitatea succesului prin distorsionarea realității? Starea de relaxare și fericire pe care sperați să o obțineți la capătul eforturilor dumneavoastră nu poate fi atinsă. Căci, chiar dacă ați ajunge la capătul tunelului, ați găsi altceva de făcut, alte standarde de îndeplinit. Ale cui standarde? Ale dumneavoastră nu sunt, cu siguranță! “Am atâtea de făcut și atât de puțin timp!”, este expresia cea mai des folosită. Nici nu mă mir! Garantat vă simțiți obosit atunci când gândul invadează imposibilitatea succesului dumneavoastră. Eu v-aș întreba de ce continuați să vă forțați atât de mult? Deși sunteți epuizat, în loc să încetiniți accelerați și mai mult acumulând și mai multe decepții. Decepții conturate de diferența dintre oglindă și photoshop.

„De ce acest subiect ar fi de interes pentru mine?” Simplu, pentru că photoshop-ul a influențat imaginea corpului feminin și masculin. Acest lucru involuntar ne creează o mulțime de probleme atunci când ne privim în oglindă și observăm că imaginea noastră reală este total diferită de cea propusă de mass-media: nu tu abdomen plat și bine lucrat, picioare fără celulită, tenul nu tocmai lipsit de pete, buzele nu sunt așa de apetisante, iar de riduri…mă abțin! Pe scurt, se pare că ne confruntăm cu un cerc vicios: pe de o parte există modele impuse de mass-media, iar de cealaltă parte există lauda de sine care de cele mai multe ori nu reflectă realitatea. Desigur, a încerca să îți îmbunătățești imaginea este un lucru corect, un lucru bun, dar nu trebuie să facem acest lucru apelând la photoshop. Ar fi ideal să trăiești mai bine cu tine însuți, preocuparea ta să facă front comun cu realitatea și nu ar trebui să o distorsionezi conform stereotipurilor. Frumusețea nu este o mască, ci reprezintă o deschidere către exterior a ceea ce este în interior…acest lucru aparținând fiecărei ființe umane. Astfel, un om sănătos și mulțumit înlăuntrul său va reflecta la exterior frumusețea interioară dincolo de înfățișare.

Am fost educați cu privire la ceea ce este frumos și ceea ce este urât, în funcție de tipare, referințe externe sau factori pur personali. Chiar și o persoană descrisă ca fiind “mai puțin frumoasă” prin prisma înfățișării sale, poate reflecta o frumusețe din interior, care este de neînțeles pentru majoritatea oamenilor. “Ceea ce ești tu cu adevărat este ceea ce poți demonstra!” Adevărat, corpul nu este separat de psihic, astfel că nu poate fi considerat de neglijat. Astăzi mai mult ca oricând se vorbește despre sănătate și frumusețe. Pentru o clipă, v-aș sugera să schimbăm rolurile. Așadar, vă pun o întrebare: Cum am putea renunța la photoshop? Mai întâi, să analizăm din ce motiv facem acest lucru. Ce nu ne place la noi? “De cele mai multe ori corpul…fața poate fi mai ușor înfrumusețată dar corpul ce să zic…îl putem subția doar din photoshop.” Eu zic să găsim o soluție sănătoasă! Ce ar fi să învățăm cum să ne gestionăm greutatea? Astfel am fi frumoși și sănătoși și am avea mai mult timp pentru noi! Ce spuneți?

Suprasarcina ponderală a fost dintotdeauna o preocupare majoră în societatea noastră. Mai întâi, din rațiuni medicale, în măsura în care s-a arătat că excedentul de greutate prezintă riscuri importante pentru sănătate, dar mai ales din motive estetice. Criteriile siluetei au devenit astăzi din ce în ce mai riguroase. Tehnicile de slăbire constituie un subiect de mare interes pentru toată lumea, iar ceea ce nu cunoaște majoritatea dintre noi este că nu trebuie să te aventurezi pe acest drum fără să-ți iei măsuri de precauție. Spun acest lucru, deoarece noțiunea de exces ponderal trebuie modulată în funcție sex, vârstă și înălțime. Și, dacă ne hotărâm să slăbim, nu trebuie să ne punem sănătatea în pericol. Pornindu-se de la această ipoteză, s-a fundamentat teoria hipocalorică, luând naștere dietetica stabilită pe baza unei abordări restrictive ale cărei principii sunt: se va mânca mai puțin și se vor pierde calorii prin multă mișcare (sunt incluse și tratamentele cu ajutorul aparatelor medicale).

Pentru a înțelege trebuie să privim în față realitatea. Vom descoperi că în realitate, calitatea alimentelor prin conținutul lor nutritiv, cantitatea consumată și orarul alimentar sunt factorii responsabili în mod direct de creșterea în greutate. La toate aceste lucruri se adaugă sedentarismul și stresul. Cu alte cuvinte, vă sugerez să schimbați direcția, înfăptuind lucruri înțelepte. Astfel, ceea ce se va reflecta în fotografie va fi conform dorinței: realitatea pură pe care cu toții ne-o dorim la un moment dat. Ea ne oferă confort psihic, mulțumire sufletească și demnitate.

Gata cu joaca! E ca și cum mintea îți spune că nu mai poate face asta, că nu se mai poate forța atât de mult…Apoi corpul intră și el în acțiune și răspunde rapid la stimuli. ”Mă bucur foarte mult! Deja încep să văd luminița de la capătul tunelului și anticipez bucuria relaxării, deoarece voi obține ceea ce îmi doresc: să fiu un om sănătos, iar frumusețea mea interioară să se reflecte dincolo de înfățișare. Sunt pe drumul cel bun!” Sau altfel spus în termeni shakesperieni: A fi sau a nu fi…aceasta-i realitatea: Tu ești persoana din fotografie!”

Carmen Barcan, terapeut