Genericul spune tot
Acesta este „Umanism – cultură – educaţie. De la Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, la Gramatica bardului de la Mircești (500 de ani de la redactarea primului text în limba română)”. Îi aparţine rectorului Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovszky, care l-a formulat la începutul lui 2021, în legătură cu două evenimente: împlinirea a jumătate de mileniu de la conceperea celui dintâi document în româna veche, respectiv apariţia traducerii unei lucrări puţin cunoscute: „Grammaire de la langue roumaine”, de Vasile Alecsandri. Gramatica limbii române, semnată V. Mircesco, a apărut la Paris, în anul 1886. Şi-au dat mâna la organizarea simpozionului tematic Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău, Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, Gruparea Alumni „Vasile Alecsandri” Bacău şi filiala locală a Uniunii Scriitorilor din România. Evenimentul a fost înscris în ciclul de manifestări dedicate împlinirii a 60 de ani de la înfiinţarea Institutului Pedagogic de 3 Ani (azi, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău).
Au cuvântul istoricii limbii române
Conf. univ. dr. Luminiţa Drugă, de la Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, a demonstrat în cuvântul său că „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung” (1521) îşi merită o triplă legitimare: certificat de naștere, carte de identitate, pașaport către universalitate. Directoarea Departamentului de limba şi literatura română şi ştiinţele comunicării a subliniat că vorbim despre primul document păstrat, fiindcă anumite calităţi ale acestuia ne conving că s-a scris în limba română cu ceva timp înainte de anul de referinţă 1521.
Alecsandri, gramaticianul
Faptul că dincolo de pseudonimul V. Mircesco s-a citit numele lui Vasile Alecsandri a făcut să fie emisă ipoteza că nu el ar fi autorul gramaticii. Chestiunea s-a limpezit, aşa încât azi vorbim despre preocupări lingvistice ale scriitorului naţional al românilor de până la ivirea lui Mihai Eminescu. La toate acestea s-a referit editorul, prof. univ. dr. Rodica Nagy, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, care ne-a convins că „reeditarea Gramaticii lui Vasile Alecsandri a fost un act necesar de restituire culturală”.
Alte intervenţii tematice
Subiecte înrudite cu temele expuse au prezentat Nina Corcinschi, Victoria Fonari (Chişinău), Bogdan Creţu (Iaşi), Simona-Nicoleta Lazăr (Sinaia), Constantin Mihai (Valea Călugărească), Venera-Mihaela Cojocariu, Vasile Spiridon, Liliana Mâţă, Petronela Savin, Ioan Dănilă, din Bacău. Li Liuyan, lector de limba chineză, a citit din poezia lui Vasile Alecsandri, în traducerea profesoarei Cai Qing, mama lui Yin Yuguo (2002-2019).
