Pentru Viorel Ilie, încă primar al municipiului Moinești, dar care are și un mandat de senator în buzunar, am toată stima. Iertată-mi fie, deci, intenția de a-i folosi numele în acest editorial, dar de mai multă vreme mă gândesc la felul în care politicieni sau manageri cunoscuți în județ lasă preocupările mai vechi, chiar și funcțiile câștigate prin vot, pentru responsabilități politice în Parlament.
Oameni pe care îi vezi, îi urmărești și chiar îi apreciezi, aproape că dispar într-o lume despre care cu toții emitem deseori fel de fel de păreri și nu dintre cele mai bune.
Tânăr încă, dar și carismatic și mai ales om de caracter – așa cum mi-a făcut de la început impresia, primarul Moineștiului ne va reprezenta acum, din băncile Senatului României, pe toți băcăuanii. Misiune onorabilă, în definitiv, de mare răspundere și mai ales delicată, pentru care ai nevoie de anumite calități, nu mai multe ca pentru un bun primar, dar altfel parcă puse în valoare.
Până voi vedea ce fel de senator va fi Viorel Ilie, îmi amintesc, cu plăcere cum l-am auzit vorbind de la tribuna Primăriei Moinești sau printre concitadinii săi ori pe la instituțiile de care depindea dezvoltarea orașului petroliștilor. Nu cred că am văzut, de exemplu, multe reuniuni în care se analizau oportunitățile de a accesa fonduri europene la care Viorel Ilie să nu fie prezent.
Dar am auzit destule și despre ce înseamnă ședințele din Parlament, despre ce rol poți juca în grupul tău parlamentar, cum te cam supui hotărârii de partid la voturile din plen sau pe secțiuni, cam cât de greu este să impui o inițiativă legislativă la care te gândești, poate, de ani și ani. Un fost parlamentar băcăuan, persoană foarte cunoscută și absolut onorabilă, om cu inițiativă, după primul mandat mi-a mărturisit cu mare sinceritate: „Domnule, nici dacă m-ar plăti în aur nu-mi mai trebuie Parlament!”. Oare de ce?
Dar, să fim optimiști. Nasc și la Moldova parlamentari buni.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
