Prin 2004, primarii erau acuzati ca nu au initiativa. Acum, edili din judetul Bacau au sute de proiecte, dar stau tot cu mana intinsa. E un cerc din care nu pot iesi: comuna nu are bani sa cofinanteze proiectele si sa se dezvolte, iar daca nu se dezvolta nu creste nivelul de trai si nu pot face bani.
In urma cu cativa ani, edilii comunitatilor rurale erau aspru criticati de politicieni, ziaristi, cetateni ca nu sunt in stare sa faca proiecte. Unii ministri se plangeau, chiar, ca avem primari asemianalfabeti”. Alesii erau acuzati de nepasare si nepricepere in atragerea de finantari pentru drumuri, poduri, gradinite, camine culturale. aSa nu mai stea cu mana intinsa”, aSa munceasca”, li se cerea. Lucrurile s-au schimbat radical. La ora asta, e aprobata deja finantarea a 52 de proiecte de camine culturale si 22 de baze sportive in judetul Bacau. Primarii se zbat sa acceseze fonduri, unii avand asaci de proiecte”, cum declara Mihai Coman, edilul din Barsanesti, doar-doar vor obtine bani pentru a schimba fata comunei. Dar si programele UE, si ale Guvernului presupun participarea consiliilor locale (CL) la sustinerea investitiei. aCofinantarea e problema”, spun actualii edili. Veniturile vin din taxele de concesionare, daca exista, impozitele pe terenuri, cladiri si pe salarii. Intr-o comuna sunt 10-12 angajati la primarie, vreo 20 de dascali, postasul, medicul, 2-3 vanzatori si, in cel mai fericit caz, muncitorii unei fabricute de papuci sau camasi. Ce pot face, in acest caz, edilii? Sa vina cu asaru” mana” la CJ Bacau si sa-i convinga pe finantisti ca proiectele sunt de neamanat. Nici CJ nu are insa teschereaua plina. Guvernul Boc e zgarcit cu autoritatile locale si cu toti cei care pot periclita bugetul si, implicit, alegerile prezindentiale din 2009.
Si-au pus nadejdea in parlamentari
La intalnirea cu sefii CJ, din 15-30 ianuarie, toti primarii au cerut sprijin financiar. a99 la suta dintre ei au proiecte, arata Olga Haineala, director de Buget-Finante la CJ. Au venit cu studii de fezabilitate, prefezabilitate, cu studii de oportunitate si au pledat pentru investitiile lor”. Nu se stie, insa, cat va reprezenta cofinantarea deoarece proiectele nu au fost inca evaluate, arata Olga Haineala. aDupa ce vor fi evaluate vom calcula cat pot acoperi CL si cat noi. Nu toate cheltuielile pot fi cofinantate. Conform Legii finantelor publice, CJ poate da 20 la suta din suma alocata de la buget pentru echilibrari”. Deocamdata, nu avem buget. Olga Haineala arata ca fiecare program are o valoare fixa: aPentru alimentarea cu apa sunt prevazute 2,9 milioane de euro. 2,3 milioane acopera programul, iar 600.000 lei, aplicantii”. Asadar, primariile cofinanteaza diferenta la cheltuielile eligibile, plus cheltuielile neeligibile. aCJ a incercat sa-si faca o strategie si sa evalueze toate oportunitatile pe masurile existente, apoi le-a transmis la Bucuresti, prin parlamentari. Am facut amendamente la Legea bugetului si speram ca deciziile sa fie in favoarea noastra”. Alta solutie ar fi caa primarii sa faca credite, dar totul depinde de avizul Comisiei Nationale de Autorizare a Imprumuturilor. 90 la suta din primarii au depus proiecte: pe OG 7 pentru drumuri si teren de sport, OG 40 – mediu, HG 328 – electrificare, HG 118 – camine culturale, HG 577 – pietruiri, dar si prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), care finanteaza sisteme integrate, cu mai multe obiective: un drum, o scoala, un centru social.
37 de proiecte depuse de comune
Potrivit evidentelor Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Bacau, anul trecut, pe Masura 322, „Renovarea, dezvoltarea satelor, ambunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea an valoare a mostenirii rurale” s-au depus 37 de proiecte, in valoare de 90.153.864 euro. „Din acestea au fost contractate patru, in valoare de 9.929.499 euro, ne spune Constantin Becheanu, directorul OJPDRP Bacau. E de remarcat faptul ca numai in sesiunea noiembrie – decembrie 2008 s-au depus in total 63 de proiecte, din care cele mai multe (21 proiecte sn.a.) au fost pe masura 322”. Specialistii de la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau sustin ca sunt mai multe dificultati legate de accesarea proiectelor prin FEADR. „In primul rand lipsa cofinantarii, apoi gradul redus de pregatire al potentialilor beneficiari pentru accesarea finantarilor pe baza de proiecte. Nu lipsita de importanta este absenta unei strategii locale de dezvoltare la nivel de comuna”, este de parere Ghita Burlui, directorul DADR Bacau. Una dintre verigile slabe ale sistemului este considerata a fi absenta institutiilor calificate pentru a da consultanta potentialilor beneficiari.
Silvia Patrascanu
Lili Adochitei
