Excedent de milioane de lei la fondul de risc
Nu se stie pe ce au fost cheltuiti acesti bani. Cei mai multi angajatori
resping consilierea pe probleme de accidente de munca si boli profesionale. Ca atare, solicitarile de prestatii care pot fi
suportate din fondul de risc sunt foarte reduse. Cota de contributie
la fondul de risc va fi diminuata.
Printr-un proiect de lege, afisat pe site-ul Ministerului Muncii, Guvernul intentioneaza reducerea cotei de contributie a agentilor economici la bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale, cunoscut indeobste ca fond de risc. Astfel, in functie de incadrarea in clasele de risc existente, angajatorii vor trebui sa participe la acest fond cu 0,150 pana la 0,850 la suta din fondul de salarii. Cota de contributie ar urma sa se diminueze semnificativ. In prezent, angajatorii sunt obligati sa depuna lunar la fondul de risc intre 0,4 si 3,6 la suta din bugetul pentru salarii (inclusiv pentru salariatii care sunt in concediu medical). Cota de participare la fond se stabileste in functie de clasa si tariful de risc. Activitatile economice sunt impartite in 20 de clase de risc. Cea mai riscanta corespunde clasei 20 de risc si contributia datorata de angajatorii incadrati in ea este cea mai mare, adica de 3,6 la suta.
Nu se stie unde se duc banii
Concomitent cu aceasta modificare a legislatiei privind fondul de risc, Guvernul Boc si-a propus, printre cele 67 masuri imediate de combatere a crizei economice, si eficientizarea sistemului de asigurare pentru accidentele de munca si imbolnavirile profesionale. Deocamdata, insa, cert este ca din 2006 incoace, de cand s-a constituit, fondul asigurarilor pentru acestea se inscrie luna de luna cu un excedent considerabil, in timp ce numarul accidentelor de munca nu a scazut iar cel al bolilor profesionale, de asemenea, este aproape constant. Comparativ cu anul 2007, in 2008, in pofida controalelor si a amenzilor dure aplicate celor care nu au respectat normele de sanatate si securitate in timpul lucrului, numarul accidentelor de munca a fost mai mare. Daca in 2007 au fost 76 astfel de evenimente nefericite, in 2008 s-a ajuns la 93. In schimb, din sumele realizate prin colectarea contributiei de la angajatori pentru acest fond nu se cheltuie cu prestatiile si alte activitati ce decurg din scopul infiintarii lui nici a zecea parte. Numai anul trecut si doar pana la 1 noiembrie, angajatorii din judet, obligati sa se asigure impotriva accidentelor de munca si a bolilor profesionale, trebuiau sa vireze la acest fond 8.227.227 lei. In perioada ianuarie-octombrie (10 luni) s-au adunat 8.096.507 lei. Pentru ultimele doua luni din anul trecut se estimeaza ca s-au colectat aproximativ 1.619.300 lei. Anul trecut s-au consumat, insa, numai 455.173 lei pentru prestatiile pe care le implica accidentele de munca si bolile profesionale. Astfel, la 30 noiembrie excedentul la acest fond era impresionant, el ajungand la 7.637.144 lei. Unde se duc acesti bani, conducerea CJP Bacau nu stie, deoarece ade colectarea contributiei si urmarirea datornicilor se ocupa Agentia Nationala de Administrare Fiscala”. Pe de alta parte, Conducerea Casei de Pensii se plange ca nu are parghiile legale necesare pentru a-i constientiza pe agentul economic si angajatii lui cu privire la existenta acestui fond si la prestatiile de care ar putea beneficia salariatul, victima a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. aIn plus, cei trei consilieri pe care ii avem nu pot cuprinde toate unitatile, pentru a-i consilia pe angajatori si a-i determina sa ia masurile de prevenire a bolilor profesionale si a accidentelor de munca, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Dar unii angajatori sunt foarte ostili fata de consilierii nostri. Apoi, agentul economic intelege mai greu scopul demersului nostru si, ca atare, si solicitarile de prestatii sociale sunt reduse”.
Elena Tintaru
