Convorbirile telefonice si e-mailurile sunt inregistrate
De acum inainte, toate convorbirile telefonice, sms-urile si e-mailurile pe care le trimitem sau le primim vor fi inregistrate si pastrate cel putin 6 luni de catre operatorii de telefonie sau internet. Legea urmaririi si retinerii datelor generate de furnizorii de comunicatii electronice are ca justificare lupta antiterorista. Pana acum, doar doi bacauani au fost acuzati de acte de terorism.
Operatorii aveau si anainte capacitatea tehnologica pentru a ne urmari electronic, la comanda, dar acum sunt obligati sa o faca in amanunt. Ei sunt nevoiti sa realizeze baze de date si anregistrari pe cheltuiala proprie, pentru a putea fi puse la andemana procurorilor, cu acceptul unui judecator, an situatii considerate de urgenta. Daca persoana suspecta nu este trimisa an judecata, datele nu se sterg imediat, ci se pastreaza pana la prescrierea raspunderii penale pentru presupusa fapta. Potrivit noii legi, se vor stoca, timp de 6 luni: numerele de telefon ale apelantilor si apelatilor, localizarea acestora an momentul convorbirii, data si ora apelului si durata sa – pentru toate convorbirile efectuate an retelele de telefonie mobila si fixa. De asemenea, se vor stoca sms-urile trimise, cu toate datele aferente disponibile (expeditor si destinatar, data si ora trimiterii, respectiv recaptionarii). La randul lor, furnizorii de internet vor stoca pentru jumatate de an, adresele expeditorului de mail si a destinatarului, data si ora la care ne conectam la internet, data si ora la care ne deconectam.Atat operatorii de telefonie cat si furnizorii de internet sunt avertizati ca nerespectarea secretului datelor personale, respectiv accesarea intentionata sau transferul acestora fara autorizare se pedepseste cu anchisoare de la un an la 5 ani.
Judecatorii dadeau unda verde pentru interceptari
Pana acum, telefoanele erau interceptate numai cu acordul judecatorilor. Daca o anumita persoana era cercetata in dosar, procurorii faceau adresa catre judecatori pentru a obtine acordul interceptarii convorbirilor telefonice persoanelor suspecte. „Interceptarea si anregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare puteau fi autorizate an cazul infractiunilor contra sigurantei nationale, precum si an cazul infractiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, an cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 78/200 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Autorizatia era emisa pentru durata necesara interceptarii si anregistrarii, dar nu pentru mai mult de 30 de zile, an camera de consiliu, de presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza. an lipsa presedintelui instantei autorizatia eraa emisa de catre judecatorul desemnat de acesta.a Autorizatia putea fi reannoita, anainte sau dupa expirarea celei anterioare, an aceleasi conditii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile. Durata totala a interceptarilor si anregistrarilor autorizate, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu putea depasi 120 de zile”, ne explica judecator Maria Oborocianu, purtatorul de cuvant al Tribunalului Bacau.
Unde-i lege nu-i tocmeala
Purtatorul de cuvant al Romtelecom, Mihaela Druica, ne-a declarat ca „punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi se face cu respectarea prevederilor Legii 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Compania Romtelecom este pregatita, din punct de vedere tehnic, sa se conformeze Legii 298 privind retentia datelor personale. Legea stabileste obligatia furnizorilor de servicii si retele publice de comunicatii electronice de a retine anumite date generate sau prelucrate in cadrul activitatii lor de furnizare a serviciilor de comunicatii electronice, pentru punerea acestora la dispozitia autoritatilor competente in scopul utilizarii lor in cadrul activitatilor de cercetare, de descoperire si de urmarire a infractiunilor grave.” Fiind un act normativ, indiferent de parerile pro sau contra ale celor direct vizati, punerea in practica este obligatorie. Big Brother a devenit o realitate legala.
Doi bacauani au fost trimisi in judecata pentru acte de terorism
Potrivit explicatiilor, toate aceste masuri au fost luate pentru prevenirea actelor teroriste. Totusi in Romania, in decursul anilor, atentatele teroriste pot fi numarate pe degete. Amintim incidentul din 4 decembrie 1984, cand un student palestinian, de cetatenie iordaniana, l-a impuscat mortal pe diplomatul iordanian Azmi Al Mufti, in Bucuresti. Apoi, in ziua de 26 mai 1985 o masina capcana a explodat la Universitatea Bucuresti, in cartierul Grozavesti, provocand moartea a doi ofiteri ai unitatii antiteroriste: lt.col. Alexandru Donner si cpt. Ioan Vidrean. Cei doi au incercat sa dezamorseze dispozitivul exploziv. Atentatul a fost revendicat de ramura romaneasca a organizatiei Fratii Musulmani. Un alt atac terorist a fost in data de 20 august 1991, cand amabasadorul indian la Bucuresti, Julio Francis Ribeiro a fost impuscat de catre membrii gruparii Babbar Khalsa a Frontului de Eliberare a Khalistanului, o organizatie extremista care lupta pentru crearea unui stat Sikh independent in Punjab. De asemenea, in 1993, trei membri ai armatei rosii japoneze au intrat in Romania. Ofiterii de la antitero au desoperit ca respectivii erau urmariti de Interpol pentru acte teroriste. Si in fine, la sfarsitul anului 1996 s-a depistat prezenta in Romania a lui Ali Safwan Mohsen, membru Hezbollah, care a facut parte din grupul de comanda implicat in deturnarea, in 1995, a cursei Atena – Roma. In Bacau, nu au fost atentate, pana in momentul de fata. Dar doi bacauani au ajuns in fata instantei sub acuzatia de acte de terorism.
Lili Adochitei
Emilian Berceanu
