Congresul Internationalei Socialiste din anul 1889 a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internationala a Muncii, in memoria victimelor grevei generale din Chicago (SUA), aceasta zi fiind comemorata prin manifestatii muncitoresti in intreaga lume.
Totul a inceput in 1872, când circa 100.000 de lucratori din New York au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la opt ore. Cum patronatele nu au raspuns afirmativ acestei cerinte, protestele au continuat, astfel ca la 1 mai 1886, 90.000 de muncitori au iesit pe strazile orasului Chicago, cerând acelasi lucru, iar trei zile mai târziu au avut loc incidente violente pe strazile orasului, patru muncitori fiind impuscati si multi altii au fost raniti.
1 mai a devenit, în aproape toata lumea, Ziua Internationala a Muncii. Exista si exceptii, de exemplu Australia, Elvetia si Statele Unite, unde 1 mai nu este o sarbatoare oficiala. In SUA, Ziua Muncii (Labor Day) se sarbatoreste in prima zi de luni din septembrie, care este asimilata gratarelor, calatoriilor si intâlnirilor colegiale.
Si in România, ziua de 1 Mai a fost decretata ca zi libera, insa, ulterior, a fost confiscata de comunisti si a devenit priliej de propaganda in favoarea regimului aflat la putere. Singura consolare fiind ca, dupa urale si batai din palme, mitingistii adunati cu japca aruncau pancartele si mergeau la o bere si la un mic. Traditia a continuat si dupa 1990, de data aceasta gratarele fiind alimentate de PSD, PD, PSM, PDL, PNL etc.
Cât despre semnificatia initiala, ea a fost uitata cu desavârsire: cele opt ore de munca ramânând doar o amintire, mai ales in sistemul privat. Sindicatele au fost politizate, au intrat definitiv in sfera politicului, astfel ca salariatii, cu mici exceptii, sunt la mâna patronilor si directorilor pusi in functie pe criterii politice.
Din revendicarile initiale, 1 Mai mai rezista doar ca zi libera, de ea beneficiind in principal bugetarii. De fapt, despre care muncitori mai vorbim? Zeci de intreprinderi au fost rase de pe fata pamântului, in Bacau mai functioneaza doar 15-20 de societati comerciale, cu un numar redus de muncitori, caci despre ei era si este vorba. Inca un stindard al muncitorimii se pleaca in fata banului si a bunului plac.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
