La bursa generala a locurilor de munca, eveniment care a avut loc vineri, 25 aprilie, la Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu”, au participat peste 1.000 de someri. Multi dintre ei s-au intors din strainatate si sunt hotarâti sa lucreze orice „acasa” numai sa nu mai plece in afara. Altii, dimpotriva, nu accepta orice si sunt decisi sa emigreze.
Danut Faraoanu are 39 de ani si a lucrat multa vreme in Italia, in domeniul constructiilor, la o firma care apartine tot unui bacauan. Dar anul trecut, in vara, a ramas fara loc de munca. „Aveam contract pe perioada nedeterminata, dar italienii au dat o lege ca sa ne poata da afara si pe noi, afirma barbatul. Atunci patronul mi-a zis ca pot sa ramân, dar numai daca lucrez la «negru». Eu nu am acceptat. Si cu contract, erau datori sa ne dea mâncare, dar nu prea ne dadeau si, in plus, mergeam 20 de kilometri cu scuterul, de unde locuiam, pâna la locul de munca. Asa ca am decis sa ma intorc acasa.” Acasa, insa, a avut parte de aceleasi deziluzii.
„Am venit in Bacau, am cautat de lucru pe la diverse firme, in constructii, chiar si la una de mase plastice, dar vor sa muncesti numai pe degeaba. Eu am liceul mecanic si, in plus, sunt calificat la locul de munca, in Italia, ca zidar, categoria a II-a. Am fost si sef de santier acolo. Munceam din greu, dar eram platit bine. Luam in mâna 1.200-1.500 euro”, ne-a mai spus Danut Faraoanu. Acum, la bursa, a avut norocul sa i se ofere un loc de munca tot la o firma de constructii. Este hotarât sa accepte postul, desi nu stie ce salariu va avea. Legat de aceasta ne-a declarat: „Nu am intrebat, pentru ca m-am invatat in strainatate ca nu este bine ca din primul moment sa pui problema salariului. Eu trebuie mai intâi sa demonstrez ca stiu meserie si sunt serios la munca”.
„Daca stai acasa, te cuprind gândurile negre”
Tot in Italia, la Roma, a lucrat nu mai putin de 12 ani si Lucica Andries. A ingrijit batrâni, la domiciliu, la diverse familii de italieni. Câstiga 850 de euro pe luna si era multumita pentru ca avea asigurate gratuit masa si cazarea. „A fost bine, dar si italienii au inceput sa-i duca la azil pe batrâni. Mai gasesti ceva de lucru prin iulie sau august, când isi iau concediu. Asa ca m-am intors acasa. Si pentru ca nu mai vreau sa stau departe de familie. Am trei copii, toti asezati la casele lor. Sotul mi-a decedat, dar nu vreau sa apelez la ei.
Traiesc din banutii pe care i-am adunat la Roma. Am agonisit câtiva, dar nu vreau sa stau acasa. Ocupatia este buna. Daca stai tot timpul in casa, te cuprind gândurile negre”, ne-a spus Lucica Andries. Femeia are 54 de ani, dar desi se afla la o vârsta inaintata, când cu greu iti mai gasesti un loc de munca, nu dispera. Si aceasta pentru ca este dispusa, chiar la vârsta pe care o are, sa se recalifice si sa accepte orice post i se ofera. Interlocutoarea noastra ne-a mai spus: „Inainte de a pleca in Italia, am lucrat in Bacau in sectii de panificatie 22 de ani.
Dar nu mai pot munci in caldura si nici sa stau in picioare. Sunt operata de varice la ambele picioare si nu am voie. Acum, la bursa, am doua oferte, una ca muncitor necalificat, la o firma de tricotaje, si alta, de vânzator, la o pizzerie. Ma duc luni la interviu si o sa vad ce aleg. Am vechime in munca destula, dar mai am sapte ani pâna la pensie si cât mai pot lucra, nu vreau sa stau degeaba”.
Experienta in munca, handicapul tinerilor
Dar daca multi bacauani s-au intors de la munca din strainatate pentru ca „lucrurile s-au stricat si acolo, odata cu criza”, altii isi pun sperantele ca „in afara” au mai multe sanse sa-si gaseasca un loc de munca pe masura pregatirii lor profesionale. Georgiana Grozea a terminat Universitatea „Vasile Alecsandri” in 2013 si este specialist in ingineria mediului. In plus, este absolventa si a unui curs de inspector resurse umane. De un an tot cauta sa se angajeze, dar in zadar. „Am batut la orice usa posibila, nu numai in Bacau. Am incercat si la Iasi, si la Adjud. As fi acceptat si ceva apropiat pregatirii mele, dar peste tot mi se cere experienta. De unde sa capat experienta, daca nu mi se ofera posibilitatea de a lucra!?”, ne-a spus, revoltata, Georgiana.
Pâna in aprilie, timp de sase luni, tânara a primit o indemnizatie de somaj de 250 lei, ca absolvent. Evident ca aceasta suma este derizorie. „Ce sa fac cu banii astia?, a mai spus tânara. Ma intretin parintii, dar este umilitor ca la vârsta si pregatirea mea sa traiesc pe banii lor. Mai stau vreo doua luni si daca vad ca nu-mi gasesc de lucru, plec in strainatate. Am gasit ceva ca subinginer, in Germania, si, pâna la urma, sunt dispusa sa plec acolo.”
La bursa generala de vineri s-au prezentat peste 1.000 de someri. Pentru ei au venit cu 945 de posturi 126 angajatori din cei 805 contactati de catre Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau, organizatorul evenimentului. Pâna la finalul acestuia au fost selectati in vederea angajarii 560 someri.
„Suntem incântati ca actiunile specifice de contactare a angajatorilor s-au concretizat in centralizarea a peste 940 de locuri de munca pe care le-am putut oferi participantilor la bursa generala. Ne dorim ca aceste actiuni intreprinse si pâna la momentul bursei, si in ziua desfasurarii evenimentului sa fie incununate de succesul pe care astazi il intrevedem prin selectarea celor peste 550 de persoane in vederea incadrarii. Speram ca si la 30 de zile de la desfasurarea evenimentului sa avem un numar important de persoane incadrate in munca”
– Florina Andreea Avram, director executiv, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau.