Pentru ca altfel nu era cum, am obtinut de la autoritatile locale, in baza unei adrese redactate conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public, o lista a sumelor guvernamentale si europene atrase pana in acest moment de alesii nostri. Si, bineinteles, a modului in care banii au fost cheltuiti. Discrepantele sunt evidente… si este putin probabil sa fie vorba doar de simple omisiuni.
Autoritatile locale in frunte cu primarul au declarat in zeci de randuri, in timpul campaniei electorale, ca municipiul Bacau se afla pe primul loc in tara ca si cifra a fondurilor europene atrase. Nu mai putin de 273 de milioane de euro ar fi fost atrase de catre municipalitatea bacauana in interval de patru ani, toti fiind, bineinteles, bani nerambursabili. Acum dupa alegeri, situatia reala este cu totul alta, iar sumele ce au intrat in bugetul local de la autoritatile auropene sau guvernamentale s-au subtiat extrem de simtitor. Datele oficiale care ne-au fost intr-un final comunicate de catre primarie arata extrem de clar un singur lucru: ca la Bacau au ajuns doar vreo 50 de milioane de euro. Mai exact, 174.963.480 lei.
Minciuni sfruntate
Printre obiectivele prezentate inainte de alegeri ca fiind integral sau partial finantate din fonduri nerambursabile se numara centrul de afaceri, grupul de cogenerare, percul catedralei, gara, soseaua de centura. Privitor la soseaua de centura, trecuta in campania electorala la capitolul mari realizari in valoare de 84 milioane de euro, anul trecut pe 24 septembrie, primaria sustinea sus si tare ca la finele acestui an vor incepe efectiv lucrarile, in momentul de fata trebuind sa fie aproape finalizate procedurile legate de achizitii/ofertare lucrari civile. Cu toate acestea, in lista primita prin bunavointa autoritatilor administratiei publice locale nu apare niciunul dintre proiectele enumerate mai sus. Iar valoarea lor trece simtitor de pragul psihologic de 150 milioane de euro. Mai mult, culmea inconstientei si a lipsei de profesionalism, autoritatile locale au „omis” sa includa in lista amintita o serie de proiecte a caror finantare a fost aprobata de CRESC Nord-Est, precum pasajul subteran dintre Stefan Guse si Oituz.
Cu ce-si bat capul alesii
In momentul de fata, sunt depuse pentru finantare o serie de proiecte a caror relevanta pentru bunul mers al Bacaului este extrem de limitata. Unul dintre acestea este „Reteaua Europeana a Pietelor Orasenesti ale secolului XXI”, cu un buget total estimat la 2 milioane de euro. Prin acest proiect, sustin alesii, trebuie sa ne dam seama cum poate avea succes o piata a secolului XXI, sa se „determine domenii cu care sa se faca presiuni asupra UE, statelor membre si institutiilor regionale pentru obtinerea sprijinului in politici, fonduri si legislatie.” Una la mana, nu se face presiune cu un domeniu, ci eventual intr-un domeniu. A doua la mana, daca faci presiuni asupra UE, implicit faci si asupra statelor membre. Si, nu in ultimul rand, grupurile de presiune nu au parte de o baza legala in Romania, prin urmare activitatea de lobby suna suspect de asemanatoare cu cea penala ce tine de traficul de influenta. Asadar, Bacaul vrea bani pentru un fel de trafic de influenta in vederea obtinerii de fonduri si alte tipuri de sprijin. Un alt proiect este „Orase creative: clustere creative si culturale – cooperare pentru dezvoltare economica, coeziune sociala si sustenabilitate”, cu un buget per partener de de peste 115.000 euro. Este vorba de crearea unui schimb de invatare activa pentru peste 90 de actori cheie din 10 orase, infiintarea a 10 grupuri de sprijin local, realizarea a 3 rapoarte pe sub-tema, realizarea a 10 planuri de actiune pentru sursele de finantare de pe plan european, national, regional si local si asa mai departe. Adica nimic concret. O alta initiativa este Proiectul Reteaua Urbs Health pentru „Construirea de Comunitati Sanatoase.” Aflati in pana de idei, alesii au trecut ca principale rezultate la care se asteapta exact aceleasi chestii evazive de la proiectul (vorba-vine) prezentat anterior. Nu in ultimul rand, alesii se ocupa si cu proiectul „Dezvoltare creativa”, pentru a elabora strategii si planuri locale in care cultura, creativitatea si tinerii sunt catalizatori pentru regenerarea urbana locala. Poate din acest motiv cultural l-au ascuns pe Alecsandri la umbra unui palmier ofilit de vremi si soarta…
Unde-s banii
Din cele 50 de milioane de euro, cam 10 procente s-au dus pe „cheltuieli curente si de capital” in ultimii doi ani. In ceea ce priveste locuintele pentru tineri, ultimii bani au fost alocati in 2006, si este vorba de 406.700 lei, adica un fel de frectie. Cei mai multi bani, intre 2005-2007 s-au dus catre CET-ul mereu cu probleme, suma totala fiind de 60.091.600 lei, adica peste 16.5 milioane euro. Banii, conform autoritatilor locale, sunt sume defalcate din TVA pentru retehnologizare. De atata retehnologizare nu s-au mai platit datoriile si a stat jumatate de Bacau fara apa calda cale de o luna de zile. Si nu se stie ce va fi la iarna, daca nu cumva pana atunci nu intra CET-ul in faliment. Altii mai destepti si ceva mai competenti au atras bani buni pentru refacerea integrala a infrastructurii, de la drumuri la canalizare. Ca sa nu spunem c-au obtinut bani si pentru turism, pentru cultura (adica pentru sustinerea efectiva a culturii… ceva de genul achizitionarea si restaurarea Casei Alecsandri, nu intocmirea de retele culturistice pe hartie). Mereu la altii s-a putut. La Bacau doar s-a promis. Si s-a mintit cu nerusinare.Scris de Emilian Berceanu
