Politica româneasca nu s-a schimbat prea mult in ultima suta de ani. A ramas aceeasi forma fara fond, dominata de o mâna de „baieti destepti” care speculeaza nenorocirile românilor pentru a câstiga Puterea, si, astfel, sa se imbogateasca.
In februarie 1940, cu câteva luni inainte de colapsul României, Ministerul de externe al Germaniei a realizat o analiza a situatiei politice a tarii noastre. In câteva zeci de pagini, nemtii au sintetizat la fix situatia politica, o situatie care nu difera prea mult de cea de astazi.
„La fel ca in toate statele balcanice, in majoritatea cazurilor cultura partidelor politice din România se reduce la dorinta unei personalitati de a-şi asigura un sprijin parlamentar, programele politice reale lipsesc. Pe lânga sprijinul parlamentar, toate partidele se straduie sa obtina o dictatura proprie şi excluderea celorlalte partide. Numele partidelor din România nu trebuie luate ca o indicatie a orientarii lor, deoarece in multe cazuri actioneaza chiar impotriva spiritului propriu denumirii” – scrie in analiza germana, descoperita de jurnalistul George Damian.
Nici n-ai zice ca este vorba despre descrierea metehnelor politice ale societatii românesti din anii ’30, atât de bine seamana cu ceea ce s-a intâmplat in tara in ultimii 20 de ani.
Un alt paragraf:
„Fortele active ale politicii românesti nu sunt constituite de programe sau principii, ci de anumite personalitati sau grupuri de persoane”.
Mai clar nici ca se putea.
Apoi:
„Coroana se sprijina pe conducerea armatei si pe cea a Bisericii. In spatele acestori factori vizibili trebuie luata in considerare actiunea fortelor indirecte, mai ales rolul pe care il joaca banii in politica româneasca. Taranimea româna si marea masa a poporului, ca si mai inainte, detine o foarte mica influenta asupra deciziilor politice”.
Daca inlocuim „Coroana” cu „presedintele” si „armata” cu „serviciile secrete”, obtinem, iarasi, o fotografie extrem de clara a societatii românesti contemporane.
Ceea ce ne duce la concluzia ca românii nu vor sa invete nimic din istorie.