Judetul Bacau nu are niciun produs cu denumire de origine protejata. De altfel, situatia este una generalizata la nivel national, deoarece romanii nu au depus nicio documentatie pentru protejarea denumirii de origine a unui produs alimentar, desi legislatia permite acest lucru inca din noiembrie 2007. Tudorel Balta, consilier in Ministerul Agriculturii, a declarat ca “inregistrarea este pentru protejarea produselor, dar si pentru comercializarea pe piata nationala si europeana”. Reprezentantii Directiei Produse Traditionale a Ministerului Agriculturii ofera consultanta si asistenta tehnica gratuita in elaborarea documentatiei. Pana in 2005, in UE, cele mai multe denumiri geografice sau de origine protejate pentru anumite produse au fost inregistrate de Italia – 149, urmata de Franta – 143, Portugalia – 93, Spania – 91, Grecia – 84, Germania – 69, Marea Britanie – 29, Austria – 12, Olanda – 6 si Belgia – 4. In tarile care au aderat in 2004, Cehia detine 3 denumiri protejate, dar mai are depuse 31 de dosare, Ungaria are 10 denumiri cu protectie si depuse tot 31 de dosare, iar Polonia detine 7 denumiri protejate. Obtinerea atestarii nationale pentru un produs dintr-o denumire de origine protejata, de exemplu salamul de Sibiu sau branza de Moeciu, permite oricarui produtor din Romania sa fabrice acel produs doar daca respecta documentatia prevazuta intr-un caiet de sarcini. Dupa obtinerea atestarii nationale, Ministerul Agriculturii solicita la Bruxelles o atestare comunitara care ofera protectie fata de produsele de acel gen realizate in tarile UE. Protectia comunitara a denumirii de origine pentru salamul de Sibiu arata ca numai pe teritoriul Romaniei mai poate fi fabricat acest produs. Timpul prevazut pentru atestarea denumirii de origine este de maximum sase luni. Certificarea efectiva a denumirii de origine se face de catre un organism extern acreditat de Ministerul Agriculturii (exista 12 de astfel de organisme in Romania), iar tarifele de certificare sunt intre 500 si 1.000 de euro. Obtinerea certificarii ofera producatorului posibilitatea de a utiliza eticheta specifica a produsului cu denumire de origine protejata. La ora actuala, in Romania sunt peste 70 de denumiri de origine pentru care s-ar putea cere protejarea. Legislatia nu se refera insa la bauturi alcoolice (vinuri, tuica), ci doar la produse alimentare sau la sucuri din fructe. In ceea ce priveste produsele traditionale din diferite zone geografice, exista peste 1.800 de astfel de produse. Guvernul a aprobat infiintarea Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti (ONPTER), iar institutia, care va fi finantata integral de la bugetul de stat, va deveni functionala in perioada urmatoare. ONPTER ii va sprijini pe producatori in pregatirea documentatiei necesare pentru inregistrarea si promovarea produselor traditionale si ecologice romanesti, in vederea dobandirii protectiei denumirii acestora pe piata Uniunii Europene.
Scris de Codrin P.
