Arta conducerii presupune ca politicianul sa intretina iluzia ca este puternic. Fiind puternic, deciziile sale nu sunt contestate iar poporul il urmeaza. Când puterea unui politician aflat la Putere se dilueaza, este rapid inlocuit de un altul. Societatea copiaza natura: lupul care comanda haita este atacat de concurentii mai tineri la primul semn de slabiciune.
Politica româneasca, insa, si-a epuizat toate combinatiile de Putere. Toti politicienii au fost, la un moment – dat, la comanda si toti au fost dati jos de coltii lupilor tineri. Asa se face ca, in acest moment, suntem o tara plina de politicieni fara credibilitate si, deci, fara putere.
Fiecare partid, fiecare lider al unei formatiuni politice are legata de picior câte o piatra de moara; desi politica este arta compromisului, in România compromisurile prea dese au dus la compromiterea celor care le-au negociat.
Din pacate, faptul ca liderii politici sunt compromisi nu este singurul lor pacat; multi dintre ei, ramasi agatati de structurile de Putere, sunt si santajabili. Iar acest lucru este si mai rau pentru tara deoarece, in orice moment, elita politica aflata la guvernare poate fi (si probabil si este) ghidonata de fortele straine.
Pentru ca daca ne uitam la anumite decizii luate la nivel inalt, in ultimii ani, putem ajunge foarte usor la concluzia ca acestea au fost luate nu in interesul tarii, ci in interesul unor forte externe; ca politicienii români aflati in functii de conducere actioneaza nu in interes national ci in interesul celor care-i manevreaza.
Iar tragedia cea mai cumplita este, dupa cum spuneam, ca nu exista solutie pentru aceasta problema: dati jos unii, vor fi inlocuiti cu altii, la fel de santajabili si obedienti fata de fortele externe.
