O noua lege a transplantului incearca sa creasca numarul de donatori de organe in Romania. Bolnavii uitati in spitale devin din oficiu donatori dupa moarte. Vanzarea si cumpararea de organe, ca si publicarea anunturilor de acest gen, se vor pedepsi cu inchisoare.
Criza de donatori este o problema cu care medicii din domeniul transplantului se confrunta de la inceputul activitatii. La nivel national, in 2004 au existat doar noua donatori, iar anul acesta, 10. O prima categorie care va deveni din oficiu donator va fi cea a pacientilor decedati in spitale care nu au fost vizitati de nimeni pe perioada spitalizarii si care nu sunt revendicati de rude dupa deces. Rudele cu posibilitati materiale reduse vor primi un stimulent pentru acordul donarii de organe. Pana acum, singura care permitea prelevarea de organe era moartea cerebrala. Actul normativ introduce si un alt gen de moarte, aceea in care se constata oprirea cardio-respiratorie iresuscitabila. Legea 2/1998 prevede editarea cartilor de donatori, dar acest lucru nu s-a intamplat pana in prezent. Odata cu introducerea cardurilor de asigurari de sanatate, calitatea de doantor va fi inregistrata de acestea. Noul proiect prevede si infiintarea a doua registre nationale: unul in care vor fi inscrisi potentialii donatori si unul pentru persoanele care refuza donarea.
Dupa aparitia noii legi a transplantului, cumparatorii si vanzatorii de organe nu vor mai putea da anunt in ziare, aceasta fapta fiind considerata infractiune. Cei care vor sa scape de saracie vanzand un rinichi vor risca intre 5 si 7 ani de inchisoare. La fel si cumparatorii. Dr. Leonard Rosu, directorul Spitalului Judetean de Urgenta, spune ca sunt in evidenta aproape 200 de bolnavi a caror viata depinde de dializa si care au nevoie de transplant. „Cel mai bun donator este cel viu, inrudit cu bolnavul, ne-a declarat dr. Rosu. Asa, transplantul are cele mai mari sanse de a rezista in timp. Cat despre prelevarea de organe de la persoane decedate, la noi va fi o problema in continuare. Nu avem infrastructura necesara. In strainatate, in cazul unui accident, echipele se misca rapid. Au autostrazi, servicii de descarcerare. Noi, doar tindem catre asa ceva”.
Peste un miliard numai pentru tratament
Cheltuielile cu transplantul nu se deconteaza in prezent, acestea nefiind recunoscute de casele de asigurari. Ele greveaza astfel bugetele clinicilor. In strainatate, costul unui transplant de rinichi, de exemplu, se ridica la 40.000 euro. La noi, casele de asigurari de sanatate deconteaza doar tratamentul post-transplant. „Avem acum 47 de bolnavi carora le asiguram tratamentul, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Tratamentul unui bolnav costa in medie 35 de milioane de lei, iar lunar cheltuim 1,4 miliarde lei. Starile post-transplant nu beneficiaza de finantare prin program national, fiind incluse printre bolile cronice. Tratamentul este suportat din bugetul Casei. Am organizat in acest scop licitatie la inceput de an si am incheiat contract cu farmaciile castigatoare. Le repartizam lunar fonduri pentru bolnavii cu transplant”.Scris de Doina MINCU
