Pentru cadrele didactice de la Sectia cu clasele I – IV a Scolii „Octavian Voicu” „munca la catedra” a devenit un stres de neimaginat. Invatatoarele sunt terorizate de elevi si parintii acestora. Din 60 de copii care invata in cele patru clase primare, 60 la suta sunt „normali” iar 40 la suta sunt „cu cerinte speciale educationale”. Tipete, batai, amenintari, scandaluri, situatii care apar zilnic si carora sase invatatoare trebuie sa le faca fata, fara dreptul de a riposta.
„Sincera sa fiu, mie mi-e frica”
La Sectia cu clasele I – IV din cartierul Izvoare elevi „normali” invata la un loc cu altii cu deficiente. Daca ar fi vorba doar de un usor retard, nu ar fi nici o problema, dar diferenta se manifesta agresiv. Elevii cu „cerinte educationale speciale”, dupa cum spune directoarea Domnica Hodea, isi bat colegii, ii injura, transforma ora de clasa intr-un haos pe care dascalul nu-l poate controla doar verbal, caci de vestitul Sf. Nicolae nici nu poate fi vorba sa fie folosit, este interzis prin lege. „Ma revolta ca ei au toate drepturile iar noi nu avem nici unul. Sunt copii cu probleme psihice, dar nu-i controleaza nimeni, nici noi nu avem dreptul s-o facem. Zilnic avem probleme cu ei. Ieri au venit jandarmii”, a declarat inv. Ramona Mocanu. Daca se linistesc elevii, apar parintii lor. Multi dintre copiii de la Sectia cu clasele I – IV din Izvoare provin de la locuintele sociale, unde traiesc in conditii greu de imaginat. „Familiile nu asigura un mediu propice pentru a invata. Comportamentele parintilor influenteaza in mod negativ atititudinea copiilor fata de scoala, de cei din jurul lor”, a declarat directoarea Domnica Todea. Printr-o traditie extrem de deranjanta si de frustranta pentru cadrele didactice din scoala respectiva, parintii anumitor copii cu probleme gasesc tapul ispasitor in invatator. Vin la scoala cu reclamatii si amenintari, an de an, gasesc ceva de reprosat cadrului didactic pe care il determina sa-si schimbe locul de munca. Parintii reclamagii nu sunt altii decat chiriasii locuintelor sociale. Fiorosi, agresivi si imprevizibili. „Sincera sa fiu, mie mi-e frica, eu acolo nici nu ma mai duc”, spune cu sinceritate Domnica Todica. Din cauza atmosferei in care se desfasoara zilnic orele de clasa, parintii copiilor normali ii retrag pentru a-i muta la scoli mai indepartate de casa, dar mai sigure pentru ei.
„O scoala pentru toti”, un proiect abandonat in fasa
In februarie 2005, la Sectia cu clasele I – IV mai marii Bacaului au lansat un proiect care a dat foarte bine pe sticla: „O scoala pentru toti”. Pentru copiii care provin din famiile traitoare in locuintele sociale scoala se transforma in „acasa”, locul unde elevul care a avut nesansa de a se naste in familia nepotrivita sa invete, sa faca baie, sa manance, sa fie sub ingrijire medicala. Or, totul a murit in fasa. Dintre toti „partenerii” acestui maret proiect doar ISJ si-a respectat promisiunea de a angaja cadre didactice mai multe. In rest, nimic nu este cum s-a promis. Baile sunt nefunctionale. In prag de iarna, invatatoarele sunt nevoite ca in plina ora sa insoteasca elevii la toaletele din curtea institutii, toalete fara apa curenta. Psiholog nu este, nici asitent sanitar, nici ingrijitor. Nimic. Doar gloria de fum a celor care au lansat un proiect de ochii lumii. „Eu am fost incantata de ideea proiectului, pe motiv ca elevul nu are nici o vina pentru ca s-a nascut intr-o familie cu probleme. Dar s-a ajuns in aceste conditii cand invatatoarele sunt timorate. Problema s-ar rezolva foarte bine daca am avea si un psiholog, parintele ar intelege ca elevul are si indatoriri, nu numai drepturi. Noi am incercat sa-i atragem, dar venind din acel climat, refuza integrarea”, a mai declarat Todea. Scris de Laura HUIBAN
