Unii bugetari ar putea primi un salariu mult mai motivant fata de cel pe care il au acum iar altii, in schimb, sa nu beneficieze decât de o majorare nesemnificativa a retributiei, din ianuarie 2014. Guvernul actual doreste sa stimuleze performanta profesionala in toate institutiile publice.
Pentru aceasta, preconizeaza sa modifice Legea-cadru a salarizarii in sistemul bugetar, schimbarile având in vedere, in primul rând, ca salariul angajatilor din acest sector de activitate sa fie constituit dintr-o suma fixa (salariul de baza) si alta variabila, al carei nivel va depinde de performantele profesionale individuale.
Salariul de baza va avea o limita minima si una maxima, dar angajatii care vor obtine performante profesionale vor primi bani in plus fata de acesta. In stabilirea sumei variabile un cuvânt greu de spus va avea conducatorul institutiei, care va avea chiar libertatea de a renunta la angajatii neperformanti, pentru a-i stimula pe cei cu rezultate profesionale deosebite, deoarece el va trebui sa se incadreze in cheltuielile de personal alocate.
Potrivit noii legi promovate de guvern, din 2014, salariile de baza pentru fiecare clasa de salarizare vor fi determinate ca valori nominale pornind de la salariul minim pe economie, care de la 1 iulie este de 800 lei, acesta fiind coeficientul 1, la care se vor aplica, pentru fiecare clasa de salarizare, coeficientii existenti. Diferenta dintre doua clase succesive va fi mentinuta la 2,5 la suta.
Tot din 2014, bugetarilor le vor fi acordate, etapizat, majorari salariale, dar conditionat de incadrarea in plafoanele de cheltuieli de personal prevazute in bugetul consolidat al statului. Daca prin utilizarea valorii de 800 lei a coeficientului 1 va rezulta un salariu de baza mai mic decât cel actual, atunci acesta se va mentine in plata pâna când majorarile succesive vor ajunge la nivelul lui. In cazul in care rezulta un salariu de baza mai mare decât cel avut in prezent, se vor acorda majorari salariale anuale succesive astfel incât sa se ajunga la nivelul salariului de baza nominal prevazut de Legea-cadru, modificata.
Totodata se are in vedere ca pentru aceeasi functie, chiar daca ea este exercitata in institutii diferite, sa fie acelasi nivel de salarizare, dar aceasta presupune ca majorarile salariale sa fie acordate doar acelor functionari cu retributii mai mici, pentru a-i ajunge din urma pe ceilalti. Noul act normativ propus de guvern mai prevede ca sporurile, primele, compensatiile si indemnizatiile, impreuna cu salariul de baza, sa nu depaseasca cresterile salariale prevazute pentru fiecare an in parte. Amintim ca Legea-cadru de salarizare a bugetarilor, care urmeaza sa fie modificata, a fost redactata acum 3 ani, dar nu a fost pusa in practica.
Acest act normativ prevede ca raportul dintre salariul de baza minim si cel maxim sa fie de 1 la 15. Totodata, limteaza la 110 numarul claselor de salarizare iar primele, sporurile si indemnizatiile le plafoneaza la 30 la suta, in total, din salariul de baza. Dar aceste prevederi au ramas doar pe hârtie, pentru ca si in prezent raportul dintre salariul minim si cel maxim este de 1 la 35, sunt nu mai putin de 400 clase de salarizare iar ponderea primelor, sporurilor si al indemnizatiilor este de 51 la suta din câstigul salarial, in unele institutii bugetare.
