„Porti deschise” la Protectia Copilului
„Ziua potilor deschise” le-a dat sansa bacauanilor sa afle mai multe despre serviciile oferite de DGASPC si profesia de asistent social. Asistentii maternali au impartasit din experientele lor, iar o familie de adoptie a povestit despre bucuria de a avea un copil.
In prima ora de la deschiderea, simbolica, a portilor, au trecut pragul Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) zece bacauani. Angajatii le-au fost ghizi si le-au oferit date despre serviciile derulate in judet pentru ca acestia sa stie cui sa se adreseze, când si daca vor avea o problema sociala. In acelasi timp, studenti si liceeni din Bacau, voluntari in cadrul unor centre, au avut prilejul sa cunoasca toate serviciile sociale. De la ora 11, la sediul directiei a avut loc o intâlnire cu mass-media, la care au fost invitati doi asistenti maternali, o familie de adoptie, doi tineri fosti rezidenti integrati, acum, profesional, sefii unor servicii ca Centrul de Primiri Urgente, AMP, Centrul de Integrare si Serviciul Rezidential. In deschidere, Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC, a amintit ca „exact acum 20 de ani s-a infiintat Serviciul de Asistenta Sociala printr-un parteneriat incheiat intre CJ si o organizatie din Marea Britanie.” El a vorbit, apoi, despre profesia de asistent social, care nu poate fi practicata de oricine: „Aici, trebuie sa ai vocatia binelui si dragoste pentru semenii aflati in dificultate”.
Empatie si multa, multa iubire!
Asistentii maternali le-au explicat jurnalistilor ca e nevoie de „multa, multa iubire” in munca asta. Ioan Samoila are in grija „trei copii foarte buni”, fiind asistent de patru ani: „Trebuie sa ai mare rabdare, mare grija si in primul rând trebuie sa-ti placa copiii pentru ca altfel nu vei avea rezultate niciodata. Sotia mea e un manager foarte bun al educatiei lor pentru ca este mama!” Madalina Rotaru, viitoare mamica adoptiva, a acceptat sa le povesteasca invitatilor cum a luat decizia de a infia un copil, care au fost pasii si cât de fericita este acum, dupa ce fetita a ajuns in familie. De altfel, a fost dragoste la prima vedere, afirma ea: „Povestea a inceput inca din anii liceului, când eu si sotul meu am format un cluplu. Ne-am dorit intotdeauna si un copil adoptat si ne-am prezentat la directie, am solicitat informatiile necesare, iar dupa un an suntem fericitii viitori parinti ai unei fetite de doi ani.” Au depus cererea de adoptie in februarie 2012, iar in noiembrie au fost chemati sa o cunoasca pe Elisa. „Pot sa va spun ca atunci când am vazut fotografiile am stiut ca ea este!” E pregatita sa faca fata dificultatilor si construieste zi de zi, impreuna cu sotul, aceasta dragoste frumoasa.
