Interviu cu Florin Popa, purtator de cuvânt al OSIM – România
– Fiind primul material de presa despre acest domeniu, sa pornim, domnule Popa, cu inceputul. Ce este OSIM si cu ce se ocupa?
– Conform Hotarârii de Guvern nr. 573/07.09.1998, OSIM, adica Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, isi desfasoara activitatea ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Ministerului Economiei, având autoritate unica pe teritoriul Romaniei in asigurarea protectiei proprietatii industriale, in conformitate cu legislatia nationala in domeniu si cu prevederile conventiilor si tratatelor internationale la care Romania este parte. Mai pe larg, OSIM adminstreaza legislatia nationala in domeniu, in baza careia inregistreaza si examineaza cererile din domeniul proprietatii industriale, eliberând titluri de protectie pentru inventii, marci si indicatii geografice, modele de utilitate, desene si modele industriale, topografii ale circuitelor integrate, care confera titularilor drepturi exclusive pe teritoriul Romaniei; este depozitarul registrelor nationale ale cererilor depuse si ale registrelor nationale ale titlurilor de protectie acordate pentru obiectele mentionate; editeaza si publica fasciculele brevetelor de inventie; efectueaza, la cerere, servicii de specialitate in domeniul proprietatii industriale; poate acorda, la cerere, asistenta logistica si de specialitate centrelor regionale de informare in domeniul proprietãtii industriale, asociatiilor de consilieri in proprietate industriala, precum si asociatiilor de inventatori.
– De când functioneaza aceasta institutie in România, in comparatie cu alte tari?
– OSIM a fost infiintat in anul 1906 in baza „Legei asupra brevetelor de inventiune”. Publicata in Monitorul Oficial la 17 ian. 1906 si a functionat ca „Birou pentru aplicarea legei brevetelor de inventie” in cadrul „Ministerului Agriculturei, Industriei, Comerciului si Domeniilor”. Studierea documentelor din acea perioada dezvaluie preocupari serioase pentru crearea sistemului proprietatii industriale in Romania, demonstrând ca se incerca alinierea la practica tarilor cu traditie in domeniu. Pâna in 1906, o serie de inventatori din Principate sau din Regatul României au obtinut brevete de inventie in diferite tari, care aveau deja un sistem de protectie a inventiilor. In contextul intrarii României intr-o faza de dezvoltare economica ce permitea dezvoltarea comertului cu tarile vecine si cu imperiile vecine, apare ca o consecinta prima Lege a Marcilor, publicata in Monitorul Oficial al României in aprilie 1879, inspirata din legea similara din Franta din 1857 si din cea a imperiului austro-ungar din 1858. Aparitia acestei legi plaseaza Romania in grupul primelor 8 tari din lume care au promulgat legi ale marcilor. Dupa România, in zona au aparut germeni ai oficiilor de proprietate industriala in Polonia 1918, Bulgaria 1921, Grecia 1920 si 1988.
OSIM este depozitarul creatiilor mintii umane.
– De-a lungul anilor, obiectul si competentele OSIM au suportat modificari si completari. Sa amintim câteva si importanta lor.
– Dreptul proprietatii intelectuale, cuprinzând in fapt cele doua mari categorii de drepturi ce se acorda pentru creatii ale mintii umane, dreptul proprietatii industriale (inventii, marci, design, model de utilitate etc.) cantonat in zona creatiei tehnice si comerciale si dreptul de autor si drepturile conexe care se refera la protectia creatiilor artistice, literare, muzicale etc., a fost administrat si este inca, in majoritatea tarilor, de catre cel putin doua institutii ( in România OSIM si ORDA). Referitor la OSIM, ca institutie a proprietatii industriale, exista o serie de repere in evolutia acestuia conditionata de contextul politic si economic international, de framântarile, cautarile si solutiile pentru intarirea statului român, pentru adoptarea unui sistem legislativ modern si complex care sa apropie statul român de practicile statelor din Occident.
In 1957 se infiinteaza Directia generala pentru Metrologie, Standarde si Inventii DGMSI – Oficiul de Stat pentru Inventii, Legea Brevetelor din 1906 si cea a marcilor din 1879 sunt inlocuite cu noi reglementari, iar in 1969 ia fiinta Consiliul National al Cercetarii Stiintifice – Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci – OSIM, care devine, in 2003, al 27-lea stat membru al Conventiei Brevetului European. Din acest an, interesul firmelor straine de a-si proteja piata din România se manifesta prin cresterea numarului de brevete europene validate in România, ceea ce se se traduce in orientarea strainilor catre protectia pe cale regionala in dauna protectiei pe calea nationala, adica aceea prin care solicitantii straini se adreseaza direct la OSIM. Numarul de brevete acordate de Oficiul European de Brevete si validate in România in 2012 este de peste doua ori mai mare decât numarul de cereri depuse de cetatenii din România.
– Anul acesta, OSIM marcheaza trei evenimente importante in activitatea sa. Despre ce este vorba?
– Este adevarat ca pe site-ul OSIM apar trei informatii legate de implinirea unor vârste rotunde a unor institutii si activitati. Sa incepem cu implinirea a 20 ani de protectie a designului industrial in România. In opinia specialistului OSIM, desenele si modelele sau designul industrial reprezinta hainele mai frumoase cu care sunt imbracate inventiile pentru a fi mai atragatoare, mai moderne, mai vandabile. Se stie ca tehnologiile de fabricare a produselor sunt in general scumpe si nu se schimba usor. Aspectul produsului insa, poate fi schimbat pentru a fi mai „la moda”. Asadar fantezia creatorului, combinata cu un serios studiu al pietei, poate aduce vânzari spectaculoase pentru produse pe care lumea le stie de mult, le utilizeaza de mult, dar care, imbracate intr-o haina moderna ca forma si culoare pot avea in continuare succesul pe care producatorul si-l doreste.
Un al doilea eveniment important din domeniul designului este acela al implinirii a 10 ani de la aparitia primului design comunitar eliberat de Oficiul Marcii Comunitare si Designului Comunitar- OHIM, organism la Uniunii Europene, cu sediul in Spania, in orasul Alicante. Firmele românesti care au forta necesara de a patrunde pe piata europeana au la dispozitie si acest instrument de protectie relativ ieftin, rapid si cu acoperire in spatiul european prin intermediul unei singure cereri depuse la OHIM.
Al treilea anunt se refera la implinirea a 40 de ani de la semnarea Conventiei Brevetului European, eveniment de referinta in abordarea regionala europeana a cererii de protectie prin brevet de inventie.
Proprietatea industriala nu este obligatorie.
– La OSIM, prin organizare, functionare si responsabilitati se analizeaza si se decide, prin compartimentele din structura, inscrierea in registrele de inventii, marci, design etc. Cum se asigura protectia acestora in plan national si international?
– Foarte interesanta intrebare. Trebuie facuta o precizare, anume ca proprietatea industriala nu este obligatorie. In aceasta situatie se acorda o atentie sporita actelor de vointa care stau la baza depunerii cererilor de protectie. Mecanismul de protectie este un mecanism nu prea usor de digerat si se rezuma la un concept relativ simplu de enuntat: protectia proprietatii industriale este o protectie la vedere. Partea de confidentialitate sau mai precis, partea de secret, tine de capacitatea solicitantului de a nu face publica solutia tehnica inainte de a o depune la OSIM sau la orice alt oficiu din lume. Depunerea se face pe baza unei cereri tip care va fi insotita de descriere intocmita conform unor norme de redactare, de revendicari, adica de acele elemente ce sunt noi fata de ceea ce este public la data depunerii cererii si de desene lamuritoare daca este cazul. Dupa ce a fost depusa cererea si documentatia si s-a obtinut numarul de inregistrare sau numarul de depozit, aceasta devine data de prioritate. Data de prioritate este data dupa care nu se mai pot obtine brevete având aceeasi solutie tehnica pentru aceeasi problema. Asta inseamna ca in procesul de examinare, documentarea se face in toate bazele de date si se stabileste stadiul tehnicii, adica tot ceea ce este public pâna la data depunerii cererii aflate in examinare la OSIM. Cererile pentru care s-a obtinut data de depozit se publica imediat dupa trecerea unui termen de 18 luni. In aceasta perioada de 18 luni solutia tehnica nu poate fi divulgata fara acordul solicitantului, ea fiind sub actiunea legii speciale a secretului pâna la publicare. In momentul publicarii in buletinul oficial tiparit de OSIM, solutia continuta devine publica nu in intelesul ca oricine poate sa o foloseasca sau sa o copieze. Prin publicare se informeaza publicul asupra nasterii unor drepturi exclusive, iar daca aceste drepturi exclusive nu sunt respectate de public, atunci institutiile statului indrituite sa impuna (enforcement) aceste drepturi vor lua masurile prevazute in codul penal si in codul civil. In intervalul de 12 luni de la data depozitului reglementar orice solicitant poate opta pentru protectia in strainatate, pentru care are mai multe posibilitati, informatii care se gasesc pesite-ul nostru.
– Cum se verifica unicitatea unui produs, marca etc.?
– De regula prin accesarea bazelor de date gratuite si comerciale existente pe mapamond si compararea cu cele depuse spre a fi protejate. Sunt si situatii in care experienta, pregatirea, dar si formatia profesionala a examinatorului il ajuta sa gaseasca material opozabil si in literatura tehnica, in brosuri, in prospecte si chiar in emisiuni de televiziune, expozitii, showuri de prezentare, etc.
– La OSIM se inscriu si idei?
– Exista in cadrul serviciilor puse de OSIM la dispozitia publicului un serviciu relativ recent numit „Plicul cu idei”. De inspiratie franceza, plicul cu idei ofera publicului posibilitatea sa depuna la OSIM in conditii de siguranta maxima, intr-un plic securizat orice idee care nu este conturata suficient pentru a fi caracterizata ca fiind in categoria obiectelor protejabile, orice lucrare pentru care deponentul in plicul cu idei vrea sa demonstreze la un moment dat ca paternitatea ideii ii apartine. Plicul cu idei este de fapt un plic dublu in care solicitantul depune doua exemplare identice din lucrare, le inchide pe ambele si OSIM, fara a cunoaste continutul, aplica o stampila cu data certa la care s-a depus si care prinde ambele plicuri. Plicului ii va fi aplicat un numar din registrul documentelor cu regim nepublic de la OSIM. Plicul cu mentiunea „A se pastra la OSIM” se depoziteaza pe o perioada de 5 ani contra unei sume de 150 lei, cu posibilitatea de prelungire a termenului cu inca 5 ani si cu plata unei sume de 100 lei. La trecerea unei perioade de trei luni de la incheierea duratei pentru care s-a facut plata si titularul nu l-a ridicat, plicul se considera a fi abandonat si se distruge. In mai multe judete ale tarii, printre care sI Bacau, functioneaza centre regionale ale OSIM, care pot da solutii, consultari pe diferite probleme ale acestui domeniu extrem de important pentru economia tarii, pentru asigurarea protectiei creatiilor umane. El are sediul la Camera de Comert si Industrie, coordonator fiind dl Simovici.
Primul brevet românesc a fost acordat acum aproape 150 de ani.
– Care este primul brevet de inventie inregistrat in România?
– Având in vedere incercarile de a se aproba o lege privind brevetul de inventie si faptul ca mai multe proiecte au fost fie respinse, fie abandonate in perioada 1860-1906, se considera, de catre specialisti, ca primul brevet de inventie a fost acordat lui Paul Iacovenco pentru „ Rezervoar cu indoita presiune de apa pentru inmagasinarea de pacura si alte unturi liquide”. Dupa multe discutii, corespondente, explicatii si justificari, generalul Ioan Mihail Florescu, Ministru Secretar de stat la Departamentul de Interne, Agricultura si Lucrari Publice, intocmeste un referat bine argumentat, in care mentioneaza si „ca este in pregatire o lege a inventiilor” si-l inainteaza domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care semneaza un decret cu nr. 1343/02.11.1865, prin care acorda primul Brevet de inventie in Principatele Unite Române. Asadar, in lipsa unei legi a inventiilor s-au acordat brevete de inventie in baza altor legi sau a unor legi speciale.
– Mai are OSIM pe rol „dosare” celebre cu inventatori români care nu au beneficiat de recunoastere internationala? Se mai poate face ceva?
– Nu este vorba ca OSIM le are sau nu pe rol. Ele oricum sunt publice. Faptul ca inventiile nu sunt protejate si in strainatate creeaza premize ca acestea sa fie copiate. Nu cred ca se vor mai obtine premii internationale de catre unii care au preluat pur si simplu solutia tehnica de la altii. Internetul este un instrument rapid, accesibil si prin intermediul lui se poate ajunge repede la informatia primara. Exista o obligatie asumata de OSIM de a publica cererile si inventiile conform normelor internationale, tocmai pentru a grabi procesul de informare si solutionare a unei probleme tehnice. Iata deci ca oricine, oriunde in lumea asta, atât timp cât legislatia internationala permite, poate copia si utiliza inventia gasita neprotejata in tara sa.
– Ce se intâmpla cu inventiile, inovatiile care nu au aplicabilitate practica, cum ar fi numeroasele inventii ale celebrului Justin Capra?
– Intrebare cu clenci. Daca este vorba despre inventii, atunci nu se pune problema ca nu au aplicabilitate practica sau industriala, deoarece pentru a fi brevetate inventiile trebuie sa indeplineasca cele trei criterii de brevetabilitate dintre care unul este aplicabilitatea industriala. Asadar, daca au obtinut brevete este clar ca au aplicabilitate industriala, deci aplicabilitate practica. Sunt multe brevete de inventie care se acorda pe baza celor trei criterii dar care, fie sunt foarte complicate pentru serviciul pe care il fac, fie sunt mult prea scumpe, fie se realizeaza pentru un scop si acel scop a disparut si de aceea americanii au un site cu asa numitele inventii inutile sau devenite inutile.
Referitor la dl. Capra, aici avem un alt fel de caz. Domnul Capra este o minte nascocitoare, de exceptie. Gaseste solutii viabile la multe probleme tehnice. Dar ca om de afaceri este un perpetuu incepator naiv. O recunoaste chiar dansul. In Occident sau Orientul Indepartat ar fi fost in acea categorie de oameni care sunt platiti foarte bine pentru a sta, a gândi, a veni cu o solutie la o jumatate de an pentru ca apoi firma sa dezvolte ideea si sa o transforme in produsul ce trebuie pus pe piata de o intreaga echipa de proiectanti, designeri, specialisti de marketing, economisti. Nu cred ca poate fi un salariat obisnuit, fie si intr-un laborator de cercetare. Din nefericire exista o multime de inventii care nu-si gasesc debuseu in primii ani si de aceea inventatorii nu mai platesc anuitatile si inventiile respective intra de domeniul public si pot fi folosite de oricine, fara sa mai plateasca redevente inventatorului.
Taxe simbolice pentru inregistrare si publicare.
– Puteti face un clasament cu cele mai importante trei-patru realizari românesti in diferite domenii?
– Nu este in preocuparile OSIM sa faca acele clasamente pe domenii si nu ar fi corect. Specialistii din OSIM au obligatia sa priveasca la fel si sa analizeze numai din punct de vedere al criteriilor de brevetabilitate orice cerere se depune la OSIM, fie ea platforma marina de foraj, fie un nou tip de surub. Pentru acest tip de analize si clasamente sunt alte autoritati ale statului care detin informatiile si ma gândesc la ANCS, care participa cu succes la expozitiile de inventii si culege alaturi de inventatori medalii de aur, care nu reprezinta altceva decât o prima testare a pietei. Piata, cu toate metehnele ei, este cea care finalmente decide daca o inventie este de succes sau nu.
-Va rog, daca aveti amabilitatea, sa mentionati câteva nume, câteva brevete, care apartin bacauanilor.
– Bacaul este bine reprezentat in galeria inventatorilor români, el a avut si avantajul ca acolo au functionat câteva intreprinderi cu un mare grad de tehnicitate si cu un potential uman supercalificat (Aerostar, Masini Unelte, IPEP, Platforma de la Borzesti etc.), dar si o universitate, iar acum sunt doua, ceea ce a contribuit la desfasurarea unor cercetari in diferite domenii, rezultând brevete importante, colective sau individuale. Lista e lunga, mentionez, cu sprijinul Centrului OSIM din Bacau: Bogdan Colpos, cel mai tânar inventator (Dispozitiv de sters tabla, Toc pentru creta scolara), Victor St. Luca – seniorul inventatorilor bacauani (Aparat optic pentru urmarirea jocurilor sportive), Valentin Nedeff (Marcatori cu dispozitiv cu actionare hidraulica), Ioan Viorel Rati (Soiuri de catina), Gheorghe Stan (dispozitiv de rectificat interior), Mihai Laschi, Ioan Ursu, Mihai Grozescu, Benini Ursu, Vasile Brânza, Eduard Pascal. Ca o caracteristia, in Bacau au luat fiinta cercuri ale inventatorilor in scoli, iar acum este in lucru infiintarea unul al studentilor.
– Care sunt taxele care se achita pentru inregistrare si publicare?
– Pentru majoritatea cercetatorilor, a institutelor de cercetari, a IMM urilor, a departamentelor de cercetare din universitati, a inventatorilor individuali, exista reduceri substantiale de pâna la 80% din taxele prevazute pentru inventii, si de 50% la design. Exemple: Inventii: taxa de baza pentru depunerea cererii – 108 lei, daca se depune pe suport hârtie, sau 72 lei daca se depune prin mijloace electronice, si publicarea la 18 luni, 180 lei. Suma celor doua poate fi 288 lei sau 252 lei Prin aplicarea coeficientului de reducere de 80%, se obtin sumele de 57,6 lei, respectiv 50,4 lei. Desene si modele (design): 108 lei depunerea documentatiei + 72 lei publicare alb negru, total 180, cu reducere de 50% rezulta 90 lei.
Marcile nu beneficiaza de reduceri, 36 lei depunerea si 108 lei publicarea alb negru, total 144 lei.
