De douazeci de ani, Bacaul se afla intr-un proces continuu de dezindustrializare, fara perspective de redresare. Dintre intreprinderile aflate in functiune la inceputul anilor ’90, putine sunt cele care au supravietuit, iar acestea si-au restrâns mult activitatea. In perioada 1990-2000, judetul Bacau furniza 4,5% din productia totala industriala a tarii si ocupa locul 6 pe plan national. Acum, am ajuns pe ultimele locuri din tara.
La inceputul anilor ’90, judetul avea exploatare de gaze naturale, petrol, carbune si sare, industrie chimica si petrochimica, functionau aici unicul producator de cauciuc sintetic si principalul producator de acid sulfuric, exista industrie usoara si lista poate continua. In ultimii 20 de ani, din instrustria judetului Bacau au disparut: Bere Lichior Margineni (unul dintre cei mai importanti producatori de bere din România), Prolabac (unul dintre cei mai mari procesatori de lapte), Rafinaria Darmanesti, Letea (unicul producator de hârtie de ziar din tara), Robinetele Industriale, Stofe Buhusi (renumita la nivel international pentru calitatea stofelor), Pobac, Asco, Elbac, Comprel. De asemenea, si-au redus considerabil activitatea platforma industriala de la Borzesti (RAFO, Chimcomplex, CAROM, UTON), Aerostar, Masini Unelte, Subex, Amurco. Probleme sociale grave au aparut in orase cladite in jurul industriilor, precum Buhusi sau Onesti. Exporturile au murit putin câte putin, iar judetul a pierdut piete importante de desfacere, precum Rusia sau Ucraina.
Exodul fortei de munca
Conform datelor de la Directia Judeteana de Statistica Bacau si informatiilor din analiza “Starea Economiei Judetului Bacau – 2012”, elaborata de Camera de Comert si Industrie, numarul salariatilor din industria judetului ste cum mai mic cu aproape 80% fata de anul 1991. Cât priveste topul national al productiei industriale, de la locul 6 in 1991 am ajuns in 2010 pâna pe antepenultimul loc.
Si totusi, ce s-a pus in loc pe ruinele fostei industrii? “Nu s-a pus nimic in loc. Sunt multe unitati mici care abia supravietuiesc. Vreo trei mii de firme au murit, iar alte locuri de munca nu s-au mai infiintat. Foarte multi dintre cei care au lucrat in diferite ramuri nu au mai gasit de lucru in aceleasi domenii. Unii s-au indreptat spre domeniul bugetar, dar si acolo au inceput problemele, iar tinerii au plecat peste hotare. In schimb, au crescut sectoarele comerciale si de servicii, unde salariile sunt mici, iar acest lucru se reflecta in scaderea nivelului de trai, spune Martin Fartade, liderul judetean al sindicalistilor afiliatI la CNS Cartel Alfa.
Industrie neperformanta
Pe de alta parte, industriasii din Bacau nuanteaza problema. “La inceputul anilor ’90, judetul era fals industrializat, productivitatea era foarte scazuta, iar industria era energofaga. Intreaga tara era industrializata chiar peste nivelul unor superputeri economice occidentale. In schimb, sectorul serviciilor, care aduce bunastare populatiei, aproape ca nu exista si era necesar sa se dezvolte. Totodata, era normal ca forta de munca din industrie sa scada, datorita tehnologizarii. Primele privatizari s-au facut destul de bine, cu scutiri de taxe si impozite, dar ulterior nu s-a continuat pe aceeasi linie. Au aparut societati care au capusat marile intreprinderi si care au facut doar comert, fiindca nu se pricepeau la productie. Produsele din import au câstigat teren in fata celor autohtone, datorita calitatii si pretului. O mare greseala a fost ca nu a existat o politica pentru incurajarea consumului de produse românesti. Noi, industriasii, am demarat campania «Fabricat in România», dar nu am primit nici un sprijin guvernamental. Am organizat la Bucuresti si o expozitie cu produsele din judetul Bacau, dar fara ecou prea mare”, a declarat Marin Mironeasa, presedintele Uniunii Nationale a Industriasilor din România, judetul Bacau. Din ruinele fostei industrii razbat inca la suprafata câteva intreprinderi supravietuitoare, precum Agricola, Aerostar, Pambac, unde spiritul privat a fost valorificat optim.
Toate mapele oficiale care prezinta date despre starea proasta in care a ajuns industria contin, la final, cauzele acestei stari de fapt si o multime de propuneri pentru iesirea din impas. Din pacate, toate acestea ramân la stadiul de intentie, fara sa se concretizeze in actiuni coerente si palpabile. (Ovidiu Pauliuc)
S-ar putea mai mult, dar…
Si cifra de afaceri din industrie a fost mai mare cu 18,2% fata de perioada corespunzatoare din anul 2011. Si investitorii au prins mai mult curaj, agentii economici investind in medie cu 41 la suta mai multi bani in afacerile lor. Sectorul privat a fost cel care a dus greul, in structura unitatile cu proprietate integral privata fiind „responsabile” de aproape 70 la suta din investitii. Dar ce a insemnat „investitii” in 2012? 58,3% au fost lucrari de constructii, 24,7% – utilaje cu montaj si fara montaj, 10,5% mijloace de transport si 6,5% alte cheltuieli de investitii. Datele la 9 luni in ceea ce priveste exporturile arata ca Bacaul a trimis in afara marfa in valoare de 268.683 euro, mai mult cu aproape 5 la suta fata de 2011. Cea mai mare pondere in volumul marfurilor exportate il detin materiile textile si articole din acestea (28,6%) urmate de sectiunile produse din lemn, pluta si impletituri din nuiele (22,2%) si
masini si dispozitive medicale, masini si aparate si echipamente electrice (9,4%). In egala masura, anul trecut am importat cu 6 la suta mai mult decât in 2011, in cifre produsele insumând 328 de mii de euro. Am importat materiale textile si articole, masini si dispozitive mecanice; masini, aparate si echipamente electrice, metale comune. (Andreea Gavrila)
„Industria bacauana care exista o sa mearga in relatie cu ce se intâmpla cu furnizorii si clientii. Bacaul are loc pentru mai multa industrie decât cea din prezent. Si faptul ca nu intram in Schengen ne afecteaza relatia cu investitorii”. – prof.univ.dr. Gheorghe Epuran, profesor la Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau
„Cred ca in 2013 o sa mearga industria IT si poate industria usoara. Daca ar fi sa mearga intr-o directie buna ceva ar fi societatea Aerostar. Faptul ca avem un aeroport international care e conectat la marile orase inseamna ca investitorii pot veni de oriunde”. – conf.univ.dr. Bogdan Patrut, profesor la Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau
„Nu avem productie, un suport legislativ adecvat si investitorii nu sunt incurajati deloc prin acest sistem fiscal”. – prof.univ.dr. Marius Paraschivescu, profesor la Universitatea “George Bacovia”
Aerostar poate fi vârf de lance
Anul trecut, societatea Aerostar a inregistrat un profit cu 3,5 milioane de lei mai mare decât in 2011. Veniturile au fost de aproape 196 de milioane de lei.
Salariatii din industrie au câstigat sub media lefurilor din judet. Anul trecut, media câstigului salarial net a fost de 1296 de lei, sub acest prag incasând doar cei din industrie si constructii. Oricum, fata de media nationala, salariile bacauanilor au fost mai mici cu 17 la suta.
Bacauanii nu sunt productivi
Bacaul este codas intr-un top al celor mai harnice judete, dupa produsul intern brut pe cal de locuitor inregistrat de la inceputul crizei si pâna in prezent. Conform unei analize Econtext, Bacaul este pe locul 36 dintre cele 42 de judete prezente in acest clasament care ii prezinta pe cei care au produs cel mai mult in aceasta perioada, cine sunt cei mai productivi, cei mai eficienti români, in ce judet sunt cei productivi si mai spornici români.
Din cele 42 de judete (41 + Bucuresti), 39 au depasit nivelul anului 2008 la valoarea produsului intern brut pe cap de locuitor. Cu alte cuvinte, in 39 de judete, PIB-ul pe cap locuitor va ajunge in 2013 peste valoarea din 2008, ceea ce inseamna ca ele au depasit criza. Bacaul este insa codas in acest top, cu o crestere firava, de la 4.527 euro pe cap de locuitor, la 4.608 euro pe cap de locuitor, adica numai 1,8%. Pe primul loc este judetul Arges, cu o crestere de peste 25%. In Moldova, suntem antepenultimii in clasament. Pe primul loc este Iasi (crestere de 10,9%), urmat de Botosani (9,9%), Vaslui (5,2%), Suceava (5,1%), Neamt (3,8%), Vrancea (1,9%), Bacau (1,8%) si Galati, judet aflat in recesiune, cu -1,7%.
Conditii sufocante pentru mediul de afaceri
Faptul ca economia Bacaului se afla in impas este reflectat si de situatia firmelor care isi desfasoara activitatea in judetul Bacau, inregistrate la Oficiul Registrului Comertului Bacau. Practic, dizolvarile de firme s-au dublat fata de anul 2011. In paralel, a crescut si numarul radierilor. In anul 2012, in primele 11 luni, s-au inregistrat 660 de dizolvari de societati, comparativ cu 315 in acelasi interval din 2011, dar si 1.818 radieri, comparativ cu 1.549 in 2011. Se observa si o descrestere a inmatricularilor de firme. Daca in 2011 au fost deschise 2.983 de firme, in 2012 si acest indicator a fost in scadere, ajungând la 2.639.
Firmele care au disparut de la inceputul crizei aduceau beneficii economiei nationale si implicit celei locale, intrucât firmele active inseamna locuri de munca, incasare de TVA, impozite care merg la stat. “Mii de firme au murit, dar in schimb s-au infiintat prea putine locuri de munca. Foarte multi meseriasi nu au mai gasit de lucru in aceleasi domenii. Unii s-au indreptat spre domeniul bugetar, dar si acolo au inceput problemele, iar tinerii au plecat peste hotare. In schimb, au crescut sectoarele comerciale si de servicii, unde salariile sunt mici, iar acest lucru se reflecta in scaderea nivelului de trai”, spune Martin Fartade, liderul judetean al sindicalistilor afiliati la CNS Cartel Alfa. Un raport al Camerei de Comert si Industrie prezinta si o serie intreaga de cauze ale situatiei actuale economice a judetului, care merg de la presiunile fiscale impovaratoare asupra agentilor economici, la cadrul legal si fiscal lipsit de predictibilitate si birocratia excesiva. (Ovidiu Pauliuc)
Scaderi salariale de la o luna la alta
In luna ianuarie 2013, salariile au scazut cu aproape noua la suta fata de decembrie 2012, ajungând la o medie neta de 1548 de lei, cu 149 de lei mai putin. Cele mai mari salarii le-au incasat lucratorii in transporturi aeriene, o medie de 3799 lei, in timp ce angajatii din hoteluri si restaurante au avut cele mai mici lefuri, respectiv 840 de lei. O explicatie pentru scaderea lefurilor este si faptul ca in luna decembrie zilele lucratoare sunt mai putine la numar, fiind sarbatorile. nerealizarea de productii, incasarile mai mici sau angajarea personalului cu câstiguri salariale mici pot fi tot atâtea explicatii. Reduceri de salarii mai semnificative au resimtit angajatii din extractia minereului, activitati de editare, silvicultura si exploatare forestiera, telecomunicatii. Acestia au câstigat si cu un sfert mai putin fata de luna anterioara. In top urmeaza angajatii din sectorul farmaceutic, extractia carbunelui si furnizarea utilitailor. In fine, pe locul al treilea la scaderi de lefuri se situeaza cei din domeniul fabricatiei bauturilor, substantelor chimice si activitatilor auxiliare intermedierilor financiare. In ceea ce-i priveste pe bugetari, au suferit de pe urma scaderilor cei din sanatate, asistenta sociala si invatamânt. Pe de alta parte, doar cei care au fost promovati intr-un grad profesional au câstigat cu 0,7 la suta in plus. Fata de ianuarie 2012, salariile din ianuarie 2013 au fost mai mari cu 5,5 la suta. Un motiv poate fi si faptul ca bugetarii au inceput sa recupereze din taierile salariale. (Andreea Gavrila)
